CALMOGRIPIN
REMEDIA SRL
REMEDIA SRL
N02BA51–Alte analgezice si antipiretice acid salicilic si derivati
Combinatii
Compr.
Cutie x 2 blist. PVC/ Al x 10 compr.
2 ani
• Calmogripin - (Cutie x 80 blist. PVC/ Al x 10 compr.)
REMEDIA SRL
N02BA51–Alte analgezice si antipiretice acid salicilic si derivati
Combinatii
Compr.
Cutie x 2 blist. PVC/ Al x 10 compr.
2 ani
Alte moduri de comercializare ale acestui medicament
• Calmogripin - (Cutie x 2 blist. PVC/ Al x 10 compr.)• Calmogripin - (Cutie x 80 blist. PVC/ Al x 10 compr.)
Alte produse de la REMEDIA SRL
Paracetamol 500 mg • Buscorem 10 mg • Calmogripin • Fascorem • Paracetamol 500 mg • Calmogripin •Alte produse cu codul ATC: N02BA51
Algopirin(r) • Aspirin plus c • Excedrinil 250 mg/250 mg/65 mg • Fasconal • Excedrinil 250 mg/250 mg/65 mg • Excedrinil 250 mg/250 mg/65 mg • Upsarin vitamine c • Aspirin complex •Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
CALMOGRIPIN comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cafeină anhidră 25 mg şi
fosfat de codeină hemihidrat 10 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 72 mg pe comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA
FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate neacoperite, rotunde, plate, de culoare albă, având gravate ,,C” pe o faţă şi ,,II” pe
cealaltă faţă, cu diametrul de 12 mm.
4. DATE
CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
CALMOGRIPIN este indicat pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată al durerilor de
intensitate moderată până la severă, cu diferite localizări: cefalee, migrenă, nevralgie, mialgie,
artralgie, algie dentară sau din sfera ORL, dismenoree şi tratamentul stărilor febrile.
4.2 Doze
şi mod de administrare
Medicamentul se administrează numai adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 ani.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani: doza recomandată este de un comprimat CALMOGRIPIN,
administrat oral, la nevoie; dacă este necesar, doza se poate repeta la intervale de 4 – 6 ore, fără a
depăşi 4 comprimate CALMOGRIPIN pe zi.
Vârstnici: iniţial se administrează jumătate din doza recomandată adulţilor, crescând eventual în
funcţie de toleranţă şi necesităţi.
Insuficienţă renală: se recomandă administrarea unor doze mai mici decât cele uzuale la adulţi.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid.
CALMOGRIPIN nu trebuie administrat în doze mari sau timp îndelungat fără recomandarea
medicului.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeină şi fosfat de codeină sau la oricare dintre
excipienţi.
1
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani.
Insuficienţă hepatocelulară severă.
Insuficienţă renală severă.
Ulcer gastro-duodenal activ.
Hemoragie digestivă.
Boli hemoragice şi alte boli cu risc hemoragic.
Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune similară,
în special antiinflamatoare nesteroidiene.
Astm bronşic, hipersecreţie traheobronşică şi insuficienţă respiratorie (datorită prezenţei codeinei).
Leziuni cerebrale şi hipertensiune intracraniană (datorită prezenţei codeinei).
Diaree acută toxiinfecţioasă, subocluzie sau ocluzie intestinală, intervenţii chirurgicale recente la
nivelul căilor biliare (datorită prezenţei codeinei creşte presiunea biliară).
Concomitent cu IMAO sau în interval de 14 zile de la oprirea tratamentului cu un IMAO (datorită
prezenţei codeinei).
Alcoolism acut (datorită prezenţei codeinei).
Stări comatoase (datorită prezenţei codeinei).
Administrare concomitentă a metotrexatului în doze peste 15 mg pe săptămână (datorită prezenţei
acidului acetilsalicilic).
Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.
Sarcină şi alăptare.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Legate de acid acetilsalicilic
La pacienţii cu astm bronşic şi alte afecţiuni alergice respiratorii, ca şi la cei cu hipersensibilitate la
antiinflamatoare nesteroidiene pot fi declanşate crize de astm bronşic şi alte reacţii alergice de tip
anafilactic.
Este necesară prudenţă în caz de antecedente de ulcer sau hemoragii digestive, în insuficienţa renală şi
hepatică uşoară până la moderată.
Nu se recomandă administrarea în gută, deoarece dozele terapeutice mari scad eliminarea acidului
uric.
Este necesară prudenţă la pacienţii supuşi intervenţilor chirurgicale, chiar minore (de exemplu extracţii
dentare), deoarece acidul acetilsalicilic are efect antiagregant plachetar, care persistă câteva zile,
existând risc de accidente hemoragice.
Medicamentul poate fi utilizat în caz de insuficienţă cardiacă necompensată numai după evaluarea
atentă a raportului risc potenţial/beneficiu terapeutic.
Medicamentele conţinând acid acetilsalicilic trebuie să fie utilizate în cazul adolescenţilor cu stări
febrile, varicelă sau afecţiuni virale (inclusiv gripă) numai după evaluarea atentă a raportului risc
potenţial/beneficiu terapeutic, datorită posibilităţii apariţiei sindromului Reye, o afecţiune rară, dar
severă.
Legate de paracetamol
Dozele trebuie reduse sau intervalele dintre doze trebuie prelungite în cazurile de mai jos:
–
tulburări ale funcţiei hepatice (de exemplu boli hepatice cronice, consum de alcool etilic pe
termen lung). La pacienţii cu sindrom Gilbert în anumite situaţii poate apărea scăderea
metabolizării paracetamolului. În astfel de cazuri, doza trebuie redusă.
–
tulburări ale funcţiei renale şi la pacienţii dializaţi.
Când este necesar tratamentul pe termen lung, trebuie monitorizate enzimele hepatice.
În studiile la animale, dozele mari de paracetamol au dus la atrofie testiculară şi inhibarea
spermatogenezei. Prin urmare, trebuie analizată oportunitatea tratamentului cu CALMOGRIPIN la
bărbaţii care urmează tratament pentru fertilitate scăzută.
În cazul utilizării pe termen lung a dozelor mari de paracetamol, care nu respectă recomandările, au
fost raportate cazuri de cefalee, care nu trebuie tratate prin mărirea dozei de medicament. În aceste
cazuri, se impune întreruperea tratamentului.
2
Error : Bad color Legate de cafeină
Datorită prezenţei cafeinei, medicamentul se va utiliza cu prudenţă la pacienţii cu afecţiuni
cardiovasculare (hipertensiune arterială, aritmii).
Deoarece cafeina poate determina insomnie, nelinişte, anxietate, nu se recomandă administrarea
medicamentului spre sfârşitul zilei.
Consumul de cantităţi excesive de cafea sau ceai împreună cu utilizarea comprimatelor poate provoca
senzaţia de tensiune şi iritare.
Legate de codeină
Codeina administrată în doze mari, timp îndelungat, poate dezvolta dependenţă.
La pacienţii cu colecistectomie, codeina poate determina un sindrom dureros abdominal acut, de tip
biliar sau pancreatic, asociat de obicei cu modificări biologice, care indică spasmul sfincterului Oddi.
Codeina poate împiedica eliminarea secreţiilor traheo-bronşice la pacienţii cu tuse productivă. Se
impune prudenţă la bolnavii cu limitarea funcţiei respiratorii, emfizem pulmonar, fibroză pulmonară,
bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronhoree, tuberculoză gravă, traumatisme toracice (codeina
deprimă respiraţia şi interferă cu mecanismele compensatorii declanşate de deficitul ventilaţiei
pulmonare). La astmatici poate agrava fenomenele obstructive (favorizează bronhospasmul).
Datorită conţinutului în codeină se impun precauţii în următoarele cazuri: persoane în vârstă sau
debilitate fizic (risc de deprimare respiratorie), leziuni craniene (risc de deprimare respiratorie),
hipertensiune intracraniană (risc de agravare a hipertensiunii intracraniene), insuficienţă
adrenocorticală, miastenia gravis, abdomen acut (poate masca simptomatologia clinică), hipotiroidism
(risc de deprimare respiratorie şi deprimare nervos centrală), hipertrofie de prostată sau stricturi
uretrale (retenţie de urină), constipaţie cronică.
Utilizarea codeinei nu este recomandată la bolnavii cu colită ulceroasă (poate produce dilataţia toxică
a colonului). Utilizarea trebuie evitată şi la pacienţii cu pancreatită. Hipovolemia, cordul pulmonar
cronic, infarctul miocardic acut, starea de şoc favorizează accidentele hipotensive. Riscul convulsiv
poate fi crescut când codeina se administrează la pacienţi cu edem cerebral şi la epileptici. Stările
confuzive pot fi agravate.
La întreruperea bruscă a tratamentului după utilizarea prelungită de doze mari de analgezice, care nu
respectă recomandările, poate apărea cefalee, precum şi fatigabilitate, dureri musculare, nervozitate şi
semne vegetative. Aceste semne dispar după câteva zile de la întrerupere. Tratamentul nu se relua
decât la recomandarea medicului.
Deoarece codeina se metabolizează la nivel hepatic şi se elimină pe cale renală, se recomandă
supravegherea atentă a pacienţilor cu insuficienţă hepatică şi renală; dozele se ajustează în funcţie de
severitatea insuficienţei.
Legate de CALMOGRIPIN
Deoarece medicamentul conţine codeină şi paracetamol, în timpul tratamentului nu se recomandă
ingestia băuturilor alcoolice.
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze concomitent alte medicamente pe bază de paracetamol şi
codeină.
Medicamentul conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
Sportivii trebuie atenţionaţi că acest medicament conţine un principiu activ care poate induce
pozitivarea testelor antidoping.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Legate de acid acetilsalicilic
Alte antiinflamatoare nesteroidiene: risc nefrotoxic şi hemoragic crescut.
Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro-intestinală la administrarea simultană cu
glucocorticoizi sau alcool etilic.
Anticoagulante: creşte riscul hemoragic.
3
Administrarea concomitentă de trombolitice sau alte medicamente antiagregante plachetare, de
exemplu ticlopidina: risc hemoragic crescut.
Administrarea concomitentă a digoxinei, duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei
datorită scăderii excreţiei renale.
Acidul acetilsalicilic intensifică efectele litiului, triiodotironinei, sulfonilureicelor, anticoagulantelor,
barbituricelor. Efectele următoarelor medicamente sunt reduse de acidul acetilsalicilic: antagonişti
aldosteronici şi diuretice de ansă, antihipertensive, interferon alfa, uricozuricele (chiar şi la doze mici,
acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putând declanşa guta la pacienţii cu tendinţă de a
avea o excreţie scăzută a acidului uric);
Se recomandă un interval de 1–3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor
(administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili).
Se recomandă precauţie la administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu metotrexat în doze
< 15 mg pe săptămână. Este contraindicată administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu
metotrexatul utilizat în doze ≥ 15 mg pe săptămână, datorită creşterii toxicităţii hematologice a
metotrexatului (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul renal al metotrexatului şi salicilaţii
deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele plasmatice).
Acidul valproic: acidul acetilsalicilic creşte toxicitatea acidului valproic datorită deplasării sale de pe
locurile de legare de proteinele plasmatice.
Sulfamide antidiabetice: creşte efectul sulfamidelor, cu posibilitatea apariţiei accidentelor
hipoglicemice.
Probenecid sau alte uricozurice: acidul acetilsalicilic împiedică acţiunea de creştere a eliminării de
uraţi.
Spironolactonă: scade eficacitatea acesteia, deoarece acidul acetilsalicilic favorizează retenţia de
sodiu.
Legate de paracetamol
În cazul utilizării concomitente cu alte medicamente şi substanţe care determină deprimarea activităţii
sistemului nervos central (de exemplu sedative sau hipnotice, antihistaminice cu efect sedativ,
neuroleptice, antidepresive cu efect sedativ, alcool etilic), a fost raportată potenţarea efectului sedativ
şi deprimarea funcţiei respiratorii.
În cazul utilizării concomitente cu medicamente cu efect inductor asupra enzimelor hepatice, de
exemplu anumite hipnotice, antiepileptice (printre altele glutetimidă, fenobarbital, fenitoină,
carbamazepină), rifampicină, doze terapeutice de paracetamol, pot determina tulburări hepatice.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru abuzul de alcool etilic.
Paracetamolul creşte timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a cloramfenicolului.
În cazul administrării cronice concomitente de warfarină sau de derivaţi de cumarină cu paracetamol
în doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări
hemoragice. Prin urmare, este de preferat să se monitorizeze mai frecvent timpul de protrombină în
cazul tratamentului concomitent.
În cazul utilizării concomitente de medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de
exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi
întârziat.
În cazul administrării concomitente de paracetamol cu lamotrigină, s-a raportat reducerea eficacităţii
lamotriginei, datorită creşterii clearance-ului său hepatic.
Contraceptivele orale pot creşte clearance-ul paracetamolului.
Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi crescută de metoclopramidă sau domperidonă şi poate fi
redusă de colestiramină.
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului şi zidovudinei a fost raportată o accentuare a
tendinţei de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament trebuie utilizat
concomitent cu zidovudina numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu.
Administrarea concomitentă pe termen lung de paracetamol şi AINS (în principal acid acetilsalicilic)
în doze mari creşte riscul de nefropatie analgezică şi de alte reacţii adverse renale.
Asocierea paracetamol-salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50%
concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
Pot să apară valori fals scăzute ale glicemiei determinate prin metoda oxidaze/peroxidaze sau o
creştere falsă a valorilor serice ale acidului uric determinat prin testul fosfotungstic.
4
Creşterile timpului de protrombină şi ale valorilor serice ale bilirubinei, lactatdehidrogenazei şi
transaminazelor serice evidenţiază afectarea toxică hepatică.
Legate de cafeină
Cafeina este un antagonist al multor sedative, cum sunt barbituricele sau antihistaminicele. Cafeina
agravează tahicardia determinată de către simpatomimetice, tiroxină etc. Pentru medicamentele cu o
gamă largă de acţiuni (de exemplu benzodiazepinele), interacţiunile se pot manifesta sub diferite
forme şi nu pot fi prevăzute. Contraceptivele orale, cimetidina şi disulfiramul întârzie metabolizarea
cafeinei, iar barbituricele şi fumatul o accelerează. Cafeina diminuează potenţialul de producere a
dependenţei al unor substanţe precum efedrina. Administrarea concomitentă al unor inhibitori ai
girazei poate prelungi perioada de eliminare a cafeinei şi a metabolitului său paraxantina.
Enoxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor plasmatice ale cafeinei în organism,
datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei, putând duce la agitaţii şi halucinaţii.
De asemenea, ciprofloxacina şi norfloxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor
plasmatice ale cafeinei în organism datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei.
Cafeina potenţează efectul antimigrenos al ergotaminei favorizându-i absorbţia intestinală.
Legate de codeină
Agonişti-antagonişti morfinici (nalbufină, buprenorfină, pentazocină): diminuarea efectului analgezic
prin blocaj competitiv al receptorilor µ, cu riscul apariţiei unui sindrom de abstinenţă.
Alcool etilic: asocierea cu băuturile alcoolice sau cu medicamente care conţin alcool etilic creşte riscul
apariţiei fenomenelor de deprimare psihomotorie.
Naltrexona: risc de diminuare a efectului analgezic.
Hipnoticele, sedativele, tranchilizantele, anestezicele generale, antihistaminicele sedative, alţi derivaţi
morfinici acţionează aditiv cu codeina privind efectul sedativ şi deprimant respirator. Codeina nu se
asociază cu IMAO (inhibitori de monoaminooxidază) datorită riscului toxic mare.
Asocierea codeinei cu medicamente antihipertensive creşte riscul accidentelor hipotensive.
Asocierea codeinei cu medicaţia expectorantă favorizează retenţia secreţiilor traheobronşice.
4.6 Sarcină şi alăptare
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze terapeutice uzuale nu a fost asociată cu o incidenţă
crescută a malformaţiilor congenitale.
Administrarea salicilaţilor în doze mari (> 300 mg pe zi) în ultimele trei luni de sarcină, poate
determina prelungirea perioadei de gestaţie, închiderea prematură a canalului arterial şi inhibarea
contracţiilor uterine. De asemenea, favorizează hemoragiile atât la mamă cât şi la făt.
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mari (> 300 mg pe zi) cu puţin timp înaintea naşterii
poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri.
Paracetamolul poate fi administrat pe termen scurt în cursul sarcinii, la doze terapeutice, după
evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial la făt.
Studiile preclinice au demonstrat efectul teratogen al codeinei, de aceea medicamentul este
contraindicat în timpul sarcinii.
Salicilaţii şi metaboliţii lor se excretă în cantităţi mici în laptele matern.
Paracetamolul traversează placenta şi se excretă în laptele matern în proporţie de 1–2% din doza
administrată.
Codeina se elimină în laptele matern; la copii s-au descris cazuri de hipotonie, apnee sau depresie
respiratorie după ingestia unor doze foarte mari de codeină de către mame.
Cafeina se excretă în laptele matern. Au fost raportate cazuri de iritabilitate şi tulburări de somn la
sugari.
Prin urmare, administrarea acestui medicament este contraindicată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
CALMOGRIPIN are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Prin urmare, este contraindicat la persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje.
5
4.8 Reacţii adverse
Legate de acid acetilsalicilic
Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, pirozis, dureri abdominale, hemoragii digestive acute
grave sau oculte şi ulceraţii gastro-intestinale (în cazul administrării orale timp înlungat).
Tulburări hematologice şi limfatice: epistaxis, gingivoragii, purpură, risc crescut de hemoragii
intraoperatorii şi postoperatorii, trombocitopenie.
Tulburări hepatobiliare: hepatotoxicitate; creşterea valorilor serice ale transaminazelor şi fosfatazei
alcaline.
Tulburări ale sistemului imunitar: de tip anafilactic, manifestate prin erupţii cutanate, mai ales
urticarie, edem angioneurotic, crize de astm bronşic.
Tulburări ale sistemului nervos: administrarea în doze mari provoacă cefalee, ameţeli, tinitus,
somnolenţă sau excitaţie, confuzie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: tratamentul prelungit poate determina nefrită interstiţială şi
necroză papilară.
Legate de paracetamol
Pot să apară, rar, reacţii de hipersensibilitate (erupţie cutanată tranzitorie, parestezie, prurit),
trombocitopenie (în general asimptomatică, rar sângerări sau hematoame, scaune negre şi moi, sânge
în urină şi fecale, pete roşii pe tegumente), agranulocitoză (faringită şi febră, neaşteptat), dermatită,
afectare hepatică (icter conjunctival sau tegumentar), colică renală (algie lombară puternică apărută
brusc), insuficienţă renală (oligo-anurie).
La doze mari şi tratament prelungit paracetamolul poate produce afectarea funcţiei renale până la
insuficienţă renală cronică (nefropatie caracteristică analgezicelor), în special la persoane cu afectare
renală preexistentă.
S-au raportat, în mod excepţional, cazuri de leucopenie şi pancitopenie.
Legate de cafeină
La doze mari pot să apară insomnie, nelinişte, palpitaţii, tremor şi disconfort epigastric.
Legate de codeină
La dozele terapeutice, reacţiile adverse ale codeinei sunt moderate. Pot să apară: constipaţie, greaţă,
vărsături, somnolenţă, vertij, reacţii alergice cutanate, bronhospasm, deprimare respiratorie. Rar, se
produc tulburări de somn, tinitus, uscăciunea gurii, dispnee.
La doze mai mari decât cele terapeutice există riscul dependenţei, cu sindrom de abstinenţă la
întreruperea bruscă a tratamentului, atât la adulţi cât şi la nou-născuţii mamelor dependente de
codeină.
Dozele mari pot provoca euforie, tulburări de vedere, spasme ale musculaturii netede intestinale şi
biliare, hipotensiune arterială, sincopă, deprimare respiratorie, edem pulmonar, creşterea tonusului
musculaturii netede a vezicii urinare.
Atenţie
Pacientul trebuie avertizat să întrerupă administrarea medicamentului la primele semne de reacţii de
hipersensibilitate, cutanate sau reacţiilor adverse hepatice şi să se prezinte imediat la medic.
4.9 Supradozaj
Simptomele şi tratamentul supradozajului cu acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeină şi codeină
corespund cu asocierea simptomelor şi posibilităţilor terapeutice individuale în cazul intoxicaţiei cu
fiecare componentă în parte.
Simptome
Acid acetilsalicilic
Simptomele se caracterizează prin tulburări gastro-intestinale (greaţă, vărsături), hemoragii digestive,
ameţeli, cefalee, tinitus şi surditate parţială, tulburări de vedere, somnolenţă sau excitaţie cu stare
6
confuzivă, creşterea temperaturii, erupţii acneiforme. Dozele foarte mari pot provoca acidoză
respiratorie şi metabolică.
Paracetamol
Manifestările intoxicaţiei după utilizarea de doze excesiv de mari de paracetamol apar cu o latenţă de
24 până la 48 de ore. Poate apărea o tulburare a funcţiei hepatice ca urmare a necrozei hepatice până la
comă hepatică cu posibil deces. Independent de aceste tulburări, a fost descrisă, de asemenea,
afectarea rinichilor datorită necrozei tubulare.
În stadiul 1 (ziua 1) de intoxicaţie cu paracetamol au fost raportate simptome, cum sunt greaţă,
vărsături, hipersudoraţie, somnolenţă şi o senzaţie generală de rău; în stadiul 2 (ziua 2) starea
subiectivă se ameliorează, cu toate acestea s-au raportat uşoară durere abdominală, hepatomegalie,
creşterea valorilor serice ale transaminazelor şi bilirubinemie, scurtarea timpului de tromboplastină
(scăderea timpului Quick), scăderea eliminării de urină; în stadiul 3 (începând din ziua 3) au fost
înregistrate valori serice mari ale transaminazelor, icter, tulburări de coagulare, hipoglicemie şi
evoluţie spre comă hepatică.
Cafeina
Simptomele se caracterizează prin insomnie, nelinişte, anxietate, palpitaţii, disconfort epigastric şi
pirozis, vertij, cefalee, tremor fin al extremitatilor, tulburări de vedere şi auz.
Codeină
Simptomul tipic al supradozajului cu codeină este deprimarea extremă a funcţiei respiratorii.
Simptomele sunt identice în mare măsură cu cele ale intoxicaţiei cu morfină şi se caracterizează prin
somnolenţă extremă până la comă; ele se asociază în mare parte cu mioză, frecvent cu vărsături,
cefalee, retenţie urinară şi retenţie de fecale. Au fost raportate cianoză, hipoxie, piele rece, pierderea
tonusului muşchilor scheletici şi areflexie, uneori bradicardie şi scăderea tensiunii arteriale; ocazional
au fost raportate spasme ale vaselor de la nivel cerebral, în principal la copii.
Tratament
Când predomină intoxicaţia cu acid acetilsalicilic
Metodele utilizate pentru tratarea intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic depind de gravitatea, stadiul şi
simptomele clinice ale intoxicaţiei. Ele constau în scăderea absorbţiei acidului acetilsalicilic,
accelerarea excreţiei şi monitorizarea balanţei acido-bazice şi hidro-electrolitice, reglarea temperaturii,
precum şi susţinerea funcţiilor vitale.
Când predomină intoxicaţia cu paracetamol:
– în primele şase ore se recomandă adoptarea de măsuri generale, ca de exemplu administrarea de
cărbune activat, lavaj gastric;
- se recomandă determinarea repetată a concentraţiei plasmatice de paracetamol şi analize hepatice
repetate;
- dializa poate duce la scăderea concentraţiilor plasmatice de paracetamol;
- administrarea intravenoasă de donori de grupări SH, de exemplu mercaptamină sau N-acetilcisteină,
pe cât posibil în primele 8 ore după intoxicaţie, poate lega metaboliţii citotoxici.
Alte opţiuni pentru tratamentul intoxicaţiei cu paracetamol se bazează în funcţie de amploare, stadiu şi
simptome clinice pe măsurile uzuale de terapie intensivă.
Intoxicaţia cu cafeină:
- lavaj gastric şi administrare de carbune activat;
- tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Intoxicaţia cu codeină:
La doze mai mari de 2 mg de codeină/kg şi în caz de apariţie a simptomelor clinice, funcţia
respiratorie trebuie monitorizată până la dispariţia semnelor, fiind pregătită efectuarea resuscitării,
când lipsesc semnele cel puţin în primele cinci ore după ingestie.
7
Efectul codeinei de deprimare respiratorie manifestă poate fi inhibat cu un antagonist opioid, de
exemplu naloxonă (doza la adulţi: 0,4 – 2 mg i.v.; la nevoie, doza poate fi repetată la fiecare 2-3
minute). Durata efectelor codeinei este mai mare decât cea a naloxonei. Dacă administrarea unei doze
de 10 mg de naloxonă nu duce la rezultatul dorit, este necesară reconsiderarea diagnosticului de
intoxicaţie cu opioide.
Dacă nu poate fi utilizată naloxona, sunt indicate măsuri simptomatice; în principal, punerea persoanei
afectate într-o poziţie laterală stabilă, respiraţie artificială şi tratamentul şocului.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, combinaţii exclusiv
psiholeptice, codul ATC: N02BA51.
CALMOGRIPIN este o combinaţie cu efect analgezic de intensitate moderată până la severă, cu patru
substanţe active: acid acetilsalicilic–analgezic, antipiretic, paracetamol – analgezic, antipiretic, cafeină
– stimulant psihomotor central slab cu proprietăţi antimigrenoase şi codeină (sub formă de fosfat) –
analgezic central, de intensitate moderată. Aceasta asociere are o acţiune analgezică de intensitate şi
durată superioară celei corepunzatoare fiecărei componente în parte la aceleaşi doze.
Acidul acetilsalicilic are efecte analgezice, antipiretice şi antiinflamatorii determinate, în principal, de
inhibarea sintezei de prostaglandine, prin inhibarea ciclooxigenazei. În doze de 300-500 mg are efect
analgezic şi antipiretic moderat, iar în doze mai mari de 3 g pe zi are efect antiinflamator. De
asemenea, împiedică agregarea plachetară şi prelungeşte timpul de sângerare. Inhibarea funcţiilor
plachetare se datorează inactivării ireversibile a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei
tromboxanului A2. Acidul acetilsalicilic inhibă contracţiile uterine. De asemenea, micşorează
motilitatea intestinală şi diminuează mişcarea apei şi electroliţilor către lumenul intestinal. Acest efect
se explică prin scăderea cantităţii de prostaglandine E şi F.
Paracetamolul este un medicament cu efecte analgezice şi antipiretice. Modul de acţiune nu este
complet elucidat. S-a demonstrat faptul că paracetamolul duce la o deprimare mult mai marcată a
sintezei centrale de prostaglandine faţă de cea periferică. Alt efect constă în scăderea efectelor
pirogenilor endogeni asupra centrului termoreglării de la nivelul hipotalamusului, în sensul corelării cu
efectul antipiretic.
Cafeina este un alcaloid cu structură metilxantinică. Are proprietăţi stimulante psihomotorii moderate,
stimulante respiratorii, inotrop pozitive, produce vasoconstricţie în teritoriul cerebral, stimulează
secreţia gastrică, are efect diuretic slab şi relaxează musculatura netedă bronşică. Mecanismul de
acţiune al cafeinei nu este bine cunoscut. Se presupune că inhibă fosfodiesteraza şi antagonizează
acţiunile adenozinei.
Codeina este un analgezic opioid, care acţionează ca agonist al receptorilor endorfinici μ şi, mai puţin,
k. Potenţialul de dependenţă este mic.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Acidul acetilsalicilic se absoarbe relativ bine din tubul digestiv şi este în mică parte hidrolizat în
mucoasa intestinală şi la primul pasaj hepatic. În plasmă, este hidrolizat în metabolitul activ–acidul
salicilic, care se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice. Timpul de înjumătăţire plasmatică
este de 2-4 ore, fiind dependent de doză. Eliminarea este predominant renală, depinzând de pH-ul
urinar.
La om, absorbţia paracetamolului după administrare pe cale orală este rapidă (atingerea concentraţiei
plasmatice maxime după 0,5 – 1,5 ore) şi completă. Biodisponibilitatea sa absolută este cuprinsă între
65 şi 89%. Aceasta indică un efect de prim pasaj de 20-40%. Utilizarea în condiţii de reapaus
8
alimentar este asociată cu creşterea absorbţiei; cu toate acestea, nu are niciun efect asupra
biodisponibilităţii sale. În cazul aportului de alimente, absorbţia de paracetamol este mai mică, iar
concentraţiile plasmatice sunt reduse marcat. Legarea de proteinele plasmatice este scăzută; poate
creşte însă în caz de supradozaj – în mod excepţional până la peste 50%. Metabolizarea sa enzimatică
are loc în mare parte la nivel hepatic, în primul rând prin conjugare directă cu acidul glucuronic şi
sulfuric (55%, respectiv 35%). Se produce o cantitate mică de p-aminofenol şi N-hidroxi-derivat, care
este convertită în chinon-imine fără toxicitate tisulară. Acestea sunt legate de glutation într-un mod
dependent de doză.
Metaboliţii sunt excretaţi pe cale renală. Mai puţin de 5% din doză este excretată sub formă
nemodificată. Clearance-ul total este de aproximativ 350 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică
prin eliminare este de 1,5 – 2,5 ore. Eliminarea completă se înregistrează în decurs de 24 de ore.
Efectul maxim şi durata medie a efectului (4-6 ore) se corelează în mare cu concentraţia sa plasmatică.
Paracetamolul străbate placenta şi se excretă în laptele uman. În cazul administrării unice a unei doze
de 650 mg, concentraţia medie măsurată în lapte a fost de 11 μg/ml. La persoanele cu vârsta peste
65 de ani, s-a înregistrat o scădere semnificativă a clearance-ului plasmatic al creatininei.
Cafeina este rapid şi complet absorbită din intestin. Se distribuie în tot organismul şi realizează
concentraţii mari în creier. Concentraţia plasmatică maximă este, în general, atinsă între câteva minute
până la o oră de la ingerare. Este epurată aproape în întregime prin metabolizare hepatică.
Concentraţia plasmatică maximă este atins la 50-75 minute după administrare orală. Timpul de
înjumătăţire plasmatică la adult este de aproximativ 4 ore. Principalii produşi de metabolism – acidul
1-metiluric şi 1- metilxantina se elimină urinar. Excreţia de acid uric nu este crescută.
Codeina se absoarbe bine la nivelul tubului digestiv; traversează bariera placentară şi trece în laptele
matern. Codeina este metabolizată în ficat şi este eliminată pe cale urinară, într-o formă inactivă, în
principal ca derivaţi glucuronoconjugaţi, care au o afinitate mică faţă de receptorii opioizi. Timpul de
înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 3 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Vezi pct 4.6.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb
Amidonglicolat de sodiu
Lactoză monohidrat
Povidonă
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Talc
Acid stearic
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
9
6.5 Natura
şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 80 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7
DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Remedia S.R.L.
Str. Păpuşoiului nr. 2, sector 5, Bucureşti, România
8
NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1401/2009/01-02
9
DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Februarie 2009
10
DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2009
10
Prospect
PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR
CALMOGRIPIN, comprimate
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.
-
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
-
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-
Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le
poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
-
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce
este
CALMOGRIPIN
şi pentru ce se utilizează
2. Înainte
să utilizaţi CALMOGRIPIN
3. Cum
să utilizaţi CALMOGRIPIN
4. Reacţii adverse posibile
5.
Cum se păstrează CALMOGRIPIN
6. Informaţii suplimentare
1. CE
ESTE
CALMOGRIPIN
ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
CALMOGRIPIN va fi prescris de medicul dumneavoastră pentru tratamentul simptomatic de scurtă
durată al durerilor de intensitate moderată până la severă, cu diferite localizări: dureri de cap, migrenă,
dureri de dinţi, dureri ale muşchilor sau articulaţiilor sau în caz de menstruaţie dureroasă şi tratamentul
stărilor febrile.
2.
ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI CALMOGRIPIN
Nu utilizaţi CALMOGRIPIN
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeină, codeină sau la oricare
dintre celelalte componente ale CALMOGRIPIN,
- la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani,
- dacă aveţi probleme severe ale ficatului,
- dacă aveţi probleme renale severe,
- dacă aveţi ulcer gastro-duodenal activ,
- dacă aveţi hemoragie digestivă,
- dacă aveţi boli hemoragice sau alte boli cu risc de sângerare,
- dacă aţi avut în trecut astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a unor substanţe cu
acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene,
- dacă aveţi astm bronşic, secreţii traheobronşice crescute sau probleme respiratorii severe (datorită
prezenţei codeinei),
- în caz de leziuni ale capului şi de tensiune intracraniană mare (de exemplu ca urmare a unei
hemoragii cerebrale sau tumori cerebrale),
- dacă aveţi diaree acută infecţioasă,
- dacă suferiţi de ileus paralitic (o situaţie în care musculatura intestinelor nu permite deplasarea
mâncării prin ele, rezultând un blocaj intestinal),
- dacă aţi suferit recent o intervenţie chirurgicală la nivelul ficatului, vezicii biliare sau ductului biliar
(tract biliar),
1
- dacă luaţi medicamente pentru tratarea depresiei numite IMAO (inhibitori de monoaminooxidază –
medicamente pentru tratarea depresiei) sau aţi luat astfel de medicamente în ultimele 2 săptămâni,
- în caz de alcoolism acut (datorită prezenţei codeinei),
- dacă pacientul este în comă (nu trebuie administrate analgezice opioide, de exemplu codeină),
- dacă luaţi în acelaşi timp şi metotrexat în doze de peste 15 mg pe săptămână (datorită prezenţei
acidului acetilsalicilic),
- dacă ştiţi că aveţi deficit de enzimă glucozo-6-fosfat dehidrogenază,
- în caz de sarcină şi alăptare.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi CALMOGRIPIN
Legate de acid acetilsalicilic
La pacienţii cu astm bronşic şi alte afecţiuni alergice respiratorii, ca şi la cei cu hipersensibilitate la
antiinflamatoare nesteroidiene pot fi declanşate crize de astm bronşic şi alte reacţii alergice de tip
anafilactic.
Este necesară prudenţă în caz de antecedente de ulcer sau hemoragii digestive, în insuficienţa renală şi
hepatică uşoară până la moderată.
Nu se recomandă administrarea în gută, deoarece dozele terapeutice mari scad eliminarea acidului
uric.
Este necesară prudenţă la pacienţii supuşi intervenţilor chirurgicale, chiar minore (de exemplu extracţii
dentare), deoarece acidul acetilsalicilic are efect antiagregant plachetar, care persistă câteva zile,
existând risc de accidente hemoragice.
Medicamentul poate fi utilizat în caz de insuficienţă cardiacă necompensată numai după evaluarea
atentă a raportului risc potenţial/beneficiu terapeutic.
Medicamentele conţinând acid acetilsalicilic trebuie să fie utilizate în cazul adolescenţilor cu stări
febrile, varicelă sau afecţiuni virale (inclusiv gripă) numai după evaluarea atentă a raportului risc
potenţial/beneficiu terapeutic, datorită posibilităţii apariţiei sindromului Reye, o afecţiune rară, dar
severă.
Legate de paracetamol
Dozele trebuie reduse sau intervalele dintre doze trebuie prelungite în cazurile de mai jos:
–
tulburări ale funcţiei hepatice (de exemplu boli hepatice cronice, consum de alcool etilic pe
termen lung). La pacienţii cu sindrom Gilbert în anumite situaţii poate apărea scăderea
metabolizării paracetamolului. În astfel de cazuri, doza trebuie redusă.
–
tulburări ale funcţiei renale şi la pacienţii dializaţi.
Când este necesar tratamentul pe termen lung, trebuie monitorizate enzimele hepatice.
În studiile la animale, dozele mari de paracetamol au dus la atrofie testiculară şi inhibarea
spermatogenezei. Prin urmare, trebuie analizată oportunitatea tratamentului cu CALMOGRIPIN la
bărbaţii care urmează tratament pentru fertilitate scăzută.
În cazul utilizării pe termen lung a dozelor mari de paracetamol, care nu respectă recomandările, au
fost raportate cazuri de cefalee, care nu trebuie tratate prin mărirea dozei de medicament. În aceste
cazuri, se impune întreruperea tratamentului.
Legate de cafeină
Datorită prezenţei cafeinei, medicamentul se va utiliza cu prudenţă la pacienţii cu afecţiuni
cardiovasculare (hipertensiune arterială, aritmii).
Deoarece cafeina poate determina insomnie, nelinişte, anxietate, nu se recomandă administrarea
medicamentului spre sfârşitul zilei.
Consumul de cantităţi excesive de cafea sau ceai împreună cu utilizarea comprimatelor poate provoca
senzaţia de tensiune şi iritare.
Legate de codeină
Codeina administrată în doze mari, timp îndelungat, poate dezvolta dependenţă.
La pacienţii cu colecistectomie, codeina poate determina un sindrom dureros abdominal acut, de tip
biliar sau pancreatic, asociat de obicei cu modificări biologice, care indică spasmul sfincterului Oddi.
Codeina poate împiedica eliminarea secreţiilor traheo-bronşice la pacienţii cu tuse productivă. Se
impune prudenţă la bolnavii cu limitarea funcţiei respiratorii, emfizem pulmonar, fibroză pulmonară,
bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronhoree, tuberculoză gravă, traumatisme toracice (codeina
2
Error : Bad color deprimă respiraţia şi interferă cu mecanismele compensatorii declanşate de deficitul ventilaţiei
pulmonare). La astmatici poate agrava fenomenele obstructive (favorizează bronhospasmul).
Datorită conţinutului în codeină se impun precauţii în următoarele cazuri: persoane în vârstă sau
debilitate fizic (risc de deprimare respiratorie), leziuni craniene (risc de deprimare respiratorie),
hipertensiune intracraniană (risc de agravare a hipertensiunii intracraniene), insuficienţă
adrenocorticală, miastenia gravis, abdomen acut (poate masca simptomatologia clinică), hipotiroidism
(risc de deprimare respiratorie şi deprimare nervos centrală), hipertrofie de prostată sau stricturi
uretrale (retenţie de urină), constipaţie cronică.
Utilizarea codeinei nu este recomandată la bolnavii cu colită ulceroasă (poate produce dilataţia toxică
a colonului). Utilizarea trebuie evitată şi la pacienţii cu pancreatită. Hipovolemia, cordul pulmonar
cronic, infarctul miocardic acut, starea de şoc favorizează accidentele hipotensive. Riscul convulsiv
poate fi crescut când codeina se administrează la pacienţi cu edem cerebral şi la epileptici. Stările
confuzive pot fi agravate.
La întreruperea bruscă a tratamentului după utilizarea prelungită de doze mari de analgezice, care nu
respectă recomandările, poate apărea cefalee, precum şi fatigabilitate, dureri musculare, nervozitate şi
semne vegetative. Aceste semne dispar după câteva zile de la întrerupere. Tratamentul nu se relua
decât la recomandarea medicului.
Deoarece codeina se metabolizează la nivel hepatic şi se elimină pe cale renală, se recomandă
supravegherea atentă a pacienţilor cu insuficienţă hepatică şi renală; dozele se ajustează în funcţie de
severitatea insuficienţei.
Legate de CALMOGRIPIN
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze concomitent alte medicamente pe bază de paracetamol şi
codeină.
Sportivii trebuie atenţionaţi că acest medicament conţine un principiu activ care poate induce
pozitivarea testelor antidoping.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Legate de acid acetilsalicilic
Alte antiinflamatoare nesteroidiene: risc nefrotoxic şi hemoragic crescut.
Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro-intestinală la administrarea simultană cu
glucocorticoizi sau alcool etilic.
Anticoagulante: creşte riscul hemoragic.
Administrarea concomitentă de trombolitice sau alte medicamente antiagregante plachetare, de
exemplu ticlopidina: risc hemoragic crescut.
Administrarea concomitentă a digoxinei, duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei
datorită scăderii excreţiei renale.
Acidul acetilsalicilic intensifică efectele litiului, triiodotironinei, sulfonilureicelor, anticoagulantelor,
barbituricelor. Efectele următoarelor medicamente sunt reduse de acidul acetilsalicilic: antagonişti
aldosteronici şi diuretice de ansă, antihipertensive, interferon alfa, uricozuricele (chiar şi la doze mici,
acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putând declanşa guta la pacienţii cu tendinţă de a
avea o excreţie scăzută a acidului uric).
Se recomandă un interval de 1–3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor
(administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili).
Se recomandă precauţie la administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu metotrexat în
doze < 15 mg pe săptămână. Este contraindicată administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic
cu metotrexatul utilizat în doze ≥ 15 mg pe săptămână, datorită creşterii toxicităţii hematologice a
metotrexatului (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul renal al metotrexatului şi salicilaţii
deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele plasmatice).
Acidul valproic: acidul acetilsalicilic creşte toxicitatea acidului valproic datorită deplasării sale de pe
locurile de legare de proteinele plasmatice.
Sulfamide antidiabetice: creşte efectul sulfamidelor, cu posibilitatea apariţiei accidentelor
hipoglicemice.
3
Probenecid sau alte uricozurice: acidul acetilsalicilic împiedică acţiunea de creştere a eliminării de
uraţi.
Spironolactonă: scade eficacitatea acesteia, deoarece acidul acetilsalicilic favorizează retenţia de
sodiu.
Legate de paracetamol
În cazul utilizării concomitente cu alte medicamente şi substanţe care determină deprimarea activităţii
sistemului nervos central (de exemplu sedative sau hipnotice, antihistaminice cu efect sedativ,
neuroleptice, antidepresive cu efect sedativ, alcool etilic), a fost raportată potenţarea efectului sedativ
şi deprimarea funcţiei respiratorii.
În cazul utilizării concomitente cu medicamente cu efect inductor asupra enzimelor hepatice, de
exemplu anumite hipnotice, antiepileptice (printre altele glutetimidă, fenobarbital, fenitoină,
carbamazepină), rifampicină, doze terapeutice de paracetamol, pot determina tulburări hepatice.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru abuzul de alcool etilic.
Paracetamolul creşte timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a cloramfenicolului.
În cazul administrării cronice concomitente de warfarină sau de derivaţi de cumarină cu paracetamol
în doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări
hemoragice. Prin urmare, este de preferat să se monitorizeze mai frecvent timpul de protrombină în
cazul tratamentului concomitent.
În cazul utilizării concomitente de medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de
exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi
întârziat.
În cazul administrării concomitente de paracetamol cu lamotrigină, s-a raportat reducerea eficacităţii
lamotriginei, datorită creşterii clearance-ului său hepatic.
Contraceptivele orale pot creşte clearance-ul paracetamolului.
Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi crescută de metoclopramidă sau domperidonă şi poate fi
redusă de colestiramină.
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului şi zidovudinei a fost raportată o accentuare a
tendinţei de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament trebuie utilizat
concomitent cu zidovudina numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu.
Administrarea concomitentă pe termen lung de paracetamol şi AINS (în principal acid acetilsalicilic)
în doze mari creşte riscul de nefropatie analgezică şi de alte reacţii adverse renale.
Asocierea paracetamol-salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50%
concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
Pot să apară valori fals scăzute ale glicemiei determinate prin metoda oxidaze/peroxidaze sau o
creştere falsă a valorilor serice ale acidului uric determinat prin testul fosfotungstic.
Creşterile timpului de protrombină şi ale valorilor serice ale bilirubinei, lactatdehidrogenazei şi
transaminazelor serice evidenţiază afectarea toxică hepatică.
Legate de cafeină
Cafeina este un antagonist al multor sedative, cum sunt barbituricele sau antihistaminicele. Cafeina
agravează tahicardia determinată de către simpatomimetice, tiroxină etc. Pentru medicamentele cu o
gamă largă de acţiuni (de exemplu benzodiazepinele), interacţiunile se pot manifesta sub diferite
forme şi nu pot fi prevăzute. Contraceptivele orale, cimetidina şi disulfiramul întârzie metabolizarea
cafeinei, iar barbituricele şi fumatul o accelerează. Cafeina diminuează potenţialul de producere a
dependenţei al unor substanţe precum efedrina. Administrarea concomitentă al unor inhibitori ai
girazei poate prelungi perioada de eliminare a cafeinei şi a metabolitului său paraxantina.
Enoxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor plasmatice ale cafeinei în organism,
datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei, putând duce la agitaţii şi halucinaţii.
De asemenea, ciprofloxacina şi norfloxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor
plasmatice ale cafeinei în organism datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei.
Cafeina potenţează efectul antimigrenos al ergotaminei favorizându-i absorbţia intestinală.
Legate de codeină
Agonişti-antagonişti morfinici (nalbufină, buprenorfină, pentazocină): diminuarea efectului analgezic
prin blocaj competitiv al receptorilor µ, cu riscul apariţiei unui sindrom de abstinenţă.
4
Alcool etilic: asocierea cu băuturile alcoolice sau cu medicamente care conţin alcool etilic creşte riscul
apariţiei fenomenelor de deprimare psihomotorie.
Naltrexona: risc de diminuare a efectului analgezic.
Hipnoticele, sedativele, tranchilizantele, anestezicele generale, antihistaminicele sedative, alţi derivaţi
morfinici acţionează aditiv cu codeina privind efectul sedativ şi deprimant respirator. Codeina nu se
asociază cu IMAO (inhibitori de monoaminooxidază) datorită riscului toxic mare.
Asocierea codeinei cu medicamente antihipertensive creşte riscul accidentelor hipotensive.
Asocierea codeinei cu medicaţia expectorantă favorizează retenţia secreţiilor traheobronşice.
Utilizarea CALMOGRIPIN cu alimente şi băuturi
Deoarece medicamentul conţine codeină şi paracetamol, în timpul tratamentului nu se recomandă
ingestia băuturilor alcoolice.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze terapeutice uzuale nu a fost asociată cu o incidenţă
crescută a malformaţiilor congenitale.
Administrarea salicilaţilor în doze mari (> 300 mg pe zi) în ultimele trei luni de sarcină, poate
determina prelungirea perioadei de gestaţie, închiderea prematură a canalului arterial şi inhibarea
contracţiilor uterine. De asemenea, favorizează hemoragiile atât la mamă cât şi la făt.
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mari (> 300 mg pe zi) cu puţin timp înaintea naşterii
poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri.
Paracetamolul poate fi administrat pe termen scurt în cursul sarcinii, la doze terapeutice, după
evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial la făt.
Studiile preclinice au demonstrat efectul teratogen al codeinei, de aceea medicamentul este
contraindicat în timpul sarcinii.
Salicilaţii şi metaboliţii lor se excretă în cantităţi mici în laptele matern.
Paracetamolul traversează placenta şi se excretă în laptele matern în proporţie de 1–2% din doza
administrată.
Codeina se elimină în laptele matern; la copii s-au descris cazuri de hipotonie, apnee sau depresie
respiratorie după ingestia unor doze foarte mari de codeină de către mame.
Cafeina se excretă în laptele matern. Au fost raportate cazuri de iritabilitate şi tulburări de somn la
sugari.
Prin urmare, administrarea acestui medicament este contraindicată în timpul alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
CALMOGRIPIN are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Prin urmare, este contraindicat la persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale CALMOGRIPIN
Medicamentul conţine lactoză monohidrat. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi
intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM
SĂ UTILIZAŢI CALMOGRIPIN
Utilizaţi întotdeauna CALMOGRIPIN, comprimate exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează numai adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 ani.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani: doza recomandată este de un comprimat CALMOGRIPIN,
administrat oral, la nevoie; dacă este necesar, doza se poate repeta la intervale de 4 – 6 ore, fără a
depăşi 4 comprimate CALMOGRIPIN pe zi.
5
Error : Bad color Vârstnici: iniţial se administrează jumătate din doza recomandată adulţilor, crescând eventual în
funcţie de toleranţă şi necesităţi.
Insuficienţă renală: se recomandă administrarea unor doze mai mici decât cele uzuale la adulţi.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid.
CALMOGRIPIN nu trebuie administrat în doze mari sau timp îndelungat fără recomandarea
medicului.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din CALMOGRIPIN
Dacă utilizaţi mai mult CALMOGRIPIN decât ar fi trebuit, trebuie să vă adresaţi imediat medicului
dumneavoastră sau să mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi CALMOGRIPIN
Luaţi doza de îndată ce vă amintiţi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, CALMOGRIPIN poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la
toate persoanele.
Legate de acid acetilsalicilic
Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, senzaţie de arsură la nivelul stomacului şi a esofagului,
dureri abdominale, sângerări la nivelul stomacului acute grave sau oculte şi ulceraţii gastro-intestinale
(în cazul administrării orale timp înlungat).
Tulburări hematologice şi limfatice: sângerare nazală şi la nivelul gingiilor, sângerare spontană la
nivelul pielii, risc crescut de sângerări intraoperatorii şi postoperatorii, număr anormal de scăzut de
plachete sanguine (celule care favorizează coagularea sângelui) (trombocitopenie).
Tulburări hepatobiliare: hepatotoxicitate; creşterea valorilor serice ale transaminazelor şi fosfatazei
alcaline.
Tulburări ale sistemului imunitar: de tip anafilactic, manifestate prin erupţii pe piele, mai ales
urticarie, inflamaţii şi ulceraţii la nivelul pielii, umflarea feţei, laringelui, mâinilor, picioarelor şi
probleme de respiraţie, crize de astm bronşic.
Tulburări ale sistemului nervos: administrarea în doze mari provoacă dureri de cap, ameţeli, senzaţie
de zgomote în urechi, somnolenţă sau excitaţie, confuzie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: tratamentul prelungit poate determina nefrită interstiţială şi
necroză papilară.
Legate de paracetamol
Pot să apară, rar, reacţii de hipersensibilitate (erupţie trecătoare pe piele, parestezie, mâncărime),
trombocitopenie (în general asimptomatică, rar sângerări sau hematoame, scaune negre şi moi, sânge
în urină şi fecale, pete roşii pe tegumente), agranulocitoză (faringită şi febră, neaşteptat), dermatită,
afectare hepatică (icter conjunctival sau tegumentar), colică renală (durere lombară puternică apărută
brusc), insuficienţă renală (oligo-anurie).
La doze mari şi tratament prelungit paracetamolul poate produce afectarea funcţiei renale până la
insuficienţă renală cronică (nefropatie caracteristică analgezicelor), în special la persoane cu afectare
renală preexistentă.
S-au raportat, în mod excepţional, cazuri de scăderea anormală a numărului celulelor albe (leucopenie)
şi deficit anormal al tuturor celulelor din sânge (celule roşii, celule albe şi plachete sanguine -
pancitopenie).
Legate de cafeină
La doze mari pot să apară insomnie, nelinişte, senzaţie neplăcută de bătăi neregulate sau puternice ale
inimii (palpitaţii), tremor şi disconfort epigastric.
6
Legate de codeină
La dozele terapeutice, reacţiile adverse ale codeinei sunt moderate. Pot să apară: constipaţie, greaţă,
vărsături, somnolenţă, impresie subiectivă de rotire a corpului sau a mediului înconjurător, însoţită de
tulburări de echilibru (vertij), reacţii alergice pe piele, îngustarea căilor respiratorii datorită spasmului
musculaturii (bronhospasm), deprimare respiratorie. Rar, se produc tulburări de somn, ţiuituri în urechi
(tinitus), uscăciunea gurii, dificultate în respiraţie (dispnee).
La doze mai mari decât cele terapeutice există riscul dependenţei, cu sindrom de abstinenţă la
întreruperea bruscă a tratamentului, atât la adulţi cât şi la nou-născuţii mamelor dependente de
codeină.
Dozele mari pot provoca euforie, tulburări de vedere, spasme ale musculaturii netede intestinale şi
biliare, hipotensiune arterială, pierdere temporară a stării de conştienţă (sincopă), deprimare
respiratorie, edem pulmonar, creşterea tonusului musculaturii netede a vezicii urinare.
Atenţie
Pacientul trebuie avertizat să întrerupă administrarea medicamentului la primele semne de reacţii de
hipersensibilitate, cutanate sau reacţiilor adverse hepatice şi să se prezinte imediat la medic.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ CALMOGRIPIN
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu utilizaţi CALMOGRIPIN după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se
referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi
farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la
protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine CALMOGRIPIN
- Substanţele active sunt acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeină şi codeină. Fiecare comprimat
conţine acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cafeina anhidră 25 mg şi fosfat de
codeină hemihidrat 10 mg.
-
Celelalte componente sunt: amidon de porumb, amidonglicolat de sodiu, lactoză monohidrat,
povidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, acid stearic.
Cum arată CALMOGRIPIN şi conţinutul ambalajului
Comprimate neacoperite, rotunde, plate, de culoare albă, având gravate ,,C” pe o faţă şi ,,II” pe
cealaltă faţă, cu diametrul de 12 mm.
Mărimea ambalajului:
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 80 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul
S.C. Remedia S.R.L.
Str. Păpuşoiului nr. 2, sector 5, Bucureşti, România
Acest prospect a fost aprobat în Februarie 2009
7
Informaţii privind etichetarea
CALMOGRIPIN, comprimate
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR
CUTIE
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
CALMOGRIPIN comprimate
2. DECLARAREA
SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE
Fiecare comprimat conţine acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cafeina anhidră 25 mg şi
fosfat de codeină hemihidrat 10 mg.
3. LISTA
EXCIPIENŢILOR
Conţine şi lactoză monohidrat (vezi prospectul pentru informaţii suplimentare).
4. FORMA
FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Comprimat
20 comprimate
800 comprimate
5. MODUL
ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
Administrare orală.
A se citi prospectul înainte de utilizare.
6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU
TREBUIE
PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR
A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor.
7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
Pictogramă (triunghi conform Ordinului MS 87/2003)
!
1
8. DATA
DE
EXPIRARE
EXP:
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE
MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11. NUMELE
ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Remedia S.R.L.
Str. Păpuşoiului nr. 2, sector 5, Bucureşti, România
12 NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
20 comprimate: 1401/2009/01
800 comprimate: 1401/2009/02
13 SERIA
DE
FABRICAŢIE
Serie:
14. CLASIFICARE
GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-P-RF (pentru ambalajul cu 20 comprimate)
Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-P-RF/S (pentru ambalajul cu 800 comprimate)
15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE
CALMOGRIPIN
2
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1401/2009/01-02 Anexa 3
Informaţii privind etichetarea
CALMOGRIPIN, comprimate
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE
TERMOSUDATĂ
BLISTER
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
CALMOGRIPIN, comprimate
2. NUMELE
DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
{S.C. Remedia S.R.L.}
3. DATA
DE
EXPIRARE
EXP:
4 SERIA
DE
FABRICAŢIE
Serie:
5. ALTE
INFORMAŢII
3