DEPAKINE
UNITHER LIQUID MANUFACTURING
57,64mg/ml
Acidum valproicum + saruri
Sirop
Cutie x 1 flacon x 150 ml + 1 lingurita dozatoare
3 ani
• Depakine - 150 ml (Cutie x 1 flacon x 150 ml + 1 seringa pt. admin. orala)
57,64mg/ml
Acidum valproicum + saruri
Sirop
Cutie x 1 flacon x 150 ml + 1 lingurita dozatoare
3 ani
Alte moduri de comercializare ale acestui medicament
• Depakine - 150 ml (Cutie x 1 flacon x 150 ml + 1 lingurita dozatoare)• Depakine - 150 ml (Cutie x 1 flacon x 150 ml + 1 seringa pt. admin. orala)
Alte produse de la UNITHER LIQUID MANUFACTURING
Depakine • Depakine •Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA
COMERCIALÄ‚ A MEDICAMENTULUI
DEPAKINE sirop 57,64 mg/ml
2. COMPOZIÅ¢IA CALITATIVÄ‚ ÅžI CANTITATIVÄ‚
100 ml sirop conţin valproat de sodiu 5764 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Conţine zahăr, sorbitol.
3. FORMA
FARMACEUTICÄ‚
Sirop
4. DATE
CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi
În monoterapie sau în asociere cu alt tratament antiepileptic:
-
Tratamentul epilepsiilor generalizate: crize clonice, tonice, tonico-clonice, absenţe, crize
mioclonice, atonice ÅŸi sindrom Lennox-Gastaut;
-
Tratamentul epilepsiilor parţiale: crize parţiale cu sau fără generalizare secundară.
Copii
În monoterapie sau în asociere cu alt tratament antiepileptic:
-
Tratamentul epilepsiilor generalizate: crize clonice, tonice, tonico-clonice, absenţe, crize
mioclonice, atonice ÅŸi sindrom Lennox-Gastaut;
-
Tratamentul epilepsiilor parţiale: crize parţiale cu sau fără generalizare secundară.
Prevenirea convulsiilor febrile, în condiţiile creşterii temperaturii, atunci când tratamentul preventiv
este considerat necesar sau în prezenţa factorilor de risc pentru o recidivă.
4.2 Doze
ÅŸi mod de administrare
Doza zilnică medie:
-
sugari şi copii mici: doza recomandată este de 30 mg valproat de sodiu/kg şi zi (se recomandă
utilizarea formelor farmaceutice Depakine sirop, soluţie orală sau granule cu eliberare prelungită);
-
adolescenţi şi adulţi: doza recomandată este de 20 - 30 mg valproat de sodiu/kg (se recomandă
utilizarea formelor farmaceutice Depakine comprimate, Depakine Chrono comprimate filmate cu
eliberare prelungită sau granule cu eliberare prelungită).
Medicamentul se va prescrie în miligrame.
Mod de administrare
Administrare orală
Siropul se administrează numai cu seringa pentru administrare orală disponibilă în cutie.
Doza zilnică trebuie administrată de preferinţă în timpul meselor:
1
-
divizată în 2 prize la pacienţii cu vârsta sub un an;
-
divizată în 3 prize la pacienţii cu vârsta peste un an.
ÃŽnceperea tratamentului cu Depakine sirop
La pacienţii care au utilizat în prealabil alte medicamente antiepileptice, introducerea valproatului de
sodiu trebuie să se facă progresiv, astfel încât doza optimă să fie atinsă în aproximativ două săptămâni.
Ulterior, doza medicamentului administrat anterior se poate micşora treptat, în funcţie de controlul
obţinut asupra afecţiunii.
La pacienţii care nu au utilizat alte medicamente antiepileptice, este preferabil ca tratamentul să se
înceapă cu o doză mică, iar creşterea să se facă treptat, la intervale de 2-3 zile, astfel încât doza optimă
să fie atinsă în aproximativ o săptămână.
Atunci când este necesar, asocierea altor medicamente antiepileptice trebuie să se facă progresiv (vezi
pct. 4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la valproat de sodiu, divalproat de sodiu, valpromidă sau la oricare dintre excipienţii
medicamentului;
Hepatită acută;
Hepatită cronică;
Antecedente personale sau familiale de hepatită severă, în special de natură medicamentoasă;
Porfirie hepatică;
Asociere cu meflochină;
Asociere cu sunătoare.
În general nu se recomandă asocierea acestui medicament cu lamotrigină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Introducerea unui medicament antiepileptic poate, rareori, să fie urmată de o recrudescenţă a crizelor
sau de apariţia unui nou tip de crize, indiferent de fluctuaţiile spontane observate în anumite forme de
epilepsie. În ceea ce priveşte valproatul de sodiu, introducerea sa implică în principal o modificare a
tratamentului antiepileptic concomitent sau o interacţiune farmacocinetică (vezi pct. 4.5 Interacţiuni
cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni), o manifestare a toxicităţii [afectare hepatică sau
encefalopatie (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale şi 4.8 Reacţii adverse)] sau un supradozaj.
Deoarece valproatul de sodiu se transformă în organism în acid valproic, pentru a evita un supradozaj
al acidului valproic se recomandă să nu se administreze concomitent cu alte medicamente care suferă
aceeaşi transformare (de exemplu: divalproat, valpromidă).
Afectare hepatică
- Condiţii de apariţie:
Excepţional, a fost raportată insuficienţă (afectare) hepatică severă, uneori cu evoluţie letală.
Pacienţii cu cel mai mare risc sunt sugarii şi copiii cu vârste sub 3 ani cu epilepsie severă, în special
cei cu epilepsie asociată cu leziuni cerebrale, retard psihic şi/sau afecţiuni metabolice sau degenerative
de etiologie genetică. După vârsta de 3 ani, incidenţa se reduce semnificativ şi continuă să scadă
progresiv, odată cu vârsta.
În marea majoritate a cazurilor, insuficienţa hepatică a fost observată în timpul primelor 6 luni de
tratament, cel mai frecvent între săptămâna a 2-a şi a 12-a şi, în general, în cursul politerapiei
antiepileptice.
- Semne sugestive:
Diagnosticul precoce se bazează, în primul rând, pe manifestările clinice. În mod particular, îndeosebi
la pacienţii cu risc (vezi Condiţii de apariţie), se recomandă să fie luate în considerare două tipuri de
manifestări care pot să preceadă icterul:
2
-
semne generale nespecifice, de obicei cu debut brusc, cum sunt astenie, anorexie, epuizare,
somnolenţă, însoţite uneori de vărsături repetate şi de dureri abdominale;
-
reapariţia crizelor epileptice, deşi tratamentul este administrat corect.
Se recomandă ca pacientul sau familia sa (în cazul unui copil) să fie informaţi că apariţia acestui
tablou clinic impune un consult medical imediat. Acesta va consta, pe lângă examenul clinic, şi în
efectuarea imediată a testelor funcţionale hepatice.
- Depistare:
În timpul primelor 6 luni de tratament, funcţia hepatică trebuie monitorizată periodic.
Dintre investigaţiile uzuale, testele care reflectă sinteza proteică şi în mod special protrombinemia,
sunt cele mai relevante. Confirmarea unei protrombinemii foarte mici, îndeosebi dacă se asociază cu
alte valori biologice modificate [scădere semnificativă a fibrinogenului şi a factorilor coagulării,
creşterea bilirubinei şi transaminazelor (vezi pct. 4.4 - Precauţii speciale)], impune întreruperea
tratamentului cu valproat de sodiu (şi, ca măsură de precauţie, a tratamentului cu salicilaţi, dacă aceştia
sunt administraţi concomitent, deoarece sunt metabolizaţi pe aceeaşi cale).
Pancreatită
Excepţional, au fost raportate cazuri de pancreatită, uneori cu evoluţie letală. Acestea au fost observate
indiferent de vârstă şi de durata tratamentului; copiii mici par a fi în special expuşi la acest risc.
Pancreatitele cu evoluţie defavorabilă sunt, în general, observate la copilul mic sau la pacienţii cu
epilepsie severă, leziuni cerebrale sau cu politerapie antiepileptică.
Asocierea unei insuficienţe hepatice la pancreatită creşte riscul evoluţiei letale.
Din cauza conţinutului în sorbitol şi zaharoză pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
Precauţii speciale
În special la pacienţii cu risc, înainte de începerea tratamentului, trebuie efectuate teste funcţionale
hepatice (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii), care trebuie monitorizate periodic în primele 6 luni (vezi pct.
4.4 - Atenţionări).
Trebuie subliniat faptul că, la fel ca la majoritatea celorlalte antiepileptice, se poate observa, îndeosebi
la începutul tratamentului, o creştere moderată, izolată şi tranzitorie, a transaminazelor, în absenţa
oricărei manifestări clinice.
În acest caz, se recomandă să se efectueze analize de laborator mai detaliate (în special valoarea
protrombinemiei), să se ajusteze dozele şi, în funcţie de modificările parametrilor, să se repete testele.
La copii sub 3 ani, se recomandă ca valproatul de sodiu să fie prescris numai în monoterapie, după ce
a fost evaluat beneficiul terapeutic faţă de riscul de afectare hepatică la pacienţii din această grupă de
vârstă (vezi pct. 4.4 - Atenţionări).
În cazul apariţiei hematoamelor sau hemoragiilor spontane, înainte de începerea tratamentului, ca şi
înaintea unei intervenţii chirurgicale, se recomandă efectuarea unui examen hematologic (hemograma,
inclusiv numărul de trombocite, timpul de sângerare şi testele de coagulare) (vezi pct. 4.8 Reacţii
adverse).
La copil, trebuie evitată prescierea concomitentă a salicilaţilor, având în vedere riscul de
hepatotoxicitate (vezi pct. 4.4 - Atenţionări) şi riscul hemoragic.
La pacienţii cu insuficienţă renală, se recomandă să se ţină cont de creşterea concentraţiei plasmatice a
formei libere de acid valproic şi, în consecinţă, să se scadă dozele.
3
Error : Bad color Error : Bad color În caz de sindrom de abdomen dureros acut, ca şi în caz de manifestări digestive cum sunt greaţă,
vărsături şi/sau anorexie, trebuie să se ia în considerare diagnosticul de pancreatită şi, în caz de
creştere a enzimelor pancreatice, tratamentul trebuie întrerupt şi trebuie aplicate măsurile alternative
de tratament care sunt necesare.
La pacienţii cu deficit enzimatic al ciclului ureei, nu se recomandă administrarea acestui medicament.
La aceşti pacienţi au fost descrise câteva cazuri de hiperamoniemie, asociate cu stupor sau comă.
La copiii cu antecedente hepatodigestive inexplicabile (anorexie, vărsături, episoade de citoliză),
episoade de letargie sau comă, retard mintal sau în caz de antecedente familiale de decese neonatale
sau în copilărie, înaintea începerii tratamentului cu valproat de sodiu trebuie efectuate teste
metabolice, în special amoniemia à jeun şi postprandial.
Cu toate că se ştie că valproatul de sodiu nu determină decât excepţional manifestări imunologice, în
cazul utilizării sale la pacienţii cu lupus eritematos diseminat, trebuie analizat raportul beneficiu/risc.
La iniţierea tratamentului, pacienţii trebuie informaţi despre riscul creşterii în greutate şi despre
măsurile adecvate care trebuie adoptate pentru a minimiza acest risc, în special prin dietă.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a medicamentelor proconvulsivante sau care scad pragul convulsivant trebuie
avută în vedere, nerecomandată sau chiar contraindicată, în funcţie de riscul asociat. Aceste
medicamente sunt reprezentate, în special, de majoritatea antidepresivelor (imipraminice, inhibitori
selectivi ai recaptării serotoninei), neuroleptice (fenotiazine şi butirofenone), meflochină (vezi mai
jos), bupropionă, tramadol.
Asocieri contraindicate
Meflochină
La pacienţii epileptici, risc de apariţie a crizelor epileptice datorită creşterii metabolizării acidului
valproic ÅŸi efectului convulsivant al meflochinei.
Sunătoare
Risc de scădere a concentraţiilor plasmatice şi a eficacităţii anticonvulsivantului.
Asocieri nerecomandate
Lamotrigină
Risc crescut de reacţii cutanate severe (sindrom Lyell).
În plus, creşterea concentraţiilor plasmatice ale lamotriginei (scăderea metabolizării sale hepatice de
către valproatul de sodiu).
Dacă asocierea se dovedeşte necesară, se impune monitorizare clinică atentă.
Asocieri care necesită prudenţă
Carbamazepină
Creşterea concentraţiilor plasmatice ale metabolitului activ al carbamazepinei, cu semne de
supradozaj. În plus, scăderea concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic, prin creşterea
metabolizării sale hepatice de către carbamazepină.
Sunt necesare monitorizare clinică, determinări ale concentraţiilor plasmatice şi ajustarea dozelor celor
două antiepileptice.
Carbapenemi, monobactami: meropenem, panipenem, prin extrapolare aztreonam, imipenem.
La pacienţii epileptici, risc de apariţie a convulsiilor, prin scăderea concentraţiilor plasmatice ale
acidului valproic.
În timpul tratamentului antibiotic şi după întreruperea acestuia, sunt necesare monitorizare clinică,
determinări ale concentraţiilor plasmatice şi, eventual, ajustarea dozelor de valproat de sodiu.
4
Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Felbamat
Creşterea concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic, cu risc de supradozaj.
În timpul tratamentului cu felbamat şi după întreruperea acestuia, sunt necesare monitorizare clinică,
determinări ale concentraţiilor plasmatice şi, eventual, ajustarea dozelor de valproat de sodiu.
Fenobarbital, primidonă
Creşterea concentraţiilor plasmatice ale fenobarbitalului sau primidonei, cu semne de supradozaj, mai
frecvent la copii. În plus, scăderea concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic, prin creşterea
metabolizării sale hepatice de către fenobarbital sau primidonă.
Sunt necesare monitorizarea clinică în timpul primelor 15 zile de asociere şi, în cazul apariţiei
semnelor de sedare, scăderea imediată a dozelor de fenobarbital sau primidonă; trebuie determinate
concentraţiile plasmatice ale celor două antiepileptice.
Fenitoină
Variaţii ale concentraţiilor plasmatice ale fenitoinei. În plus, risc de scădere a concentraţiilor
plasmatice ale acidului valproic, prin creşterea metabolizării sale hepatice de către fenitoină.
Sunt necesare monitorizare clinică, determinări ale concentraţiilor plasmatice şi, eventual, ajustarea
dozelor celor două antiepileptice.
Topiramat
Risc de apariţie a hiperamoniemiei sau encefalopatiei, în general atribuite acidului valproic, atunci
când se administrează concomitent cu topiramat.
La începutul tratamentului şi în caz de simptomatologie sugestivă, este necesară intensificarea
monitorizării clinice şi biologice.
Asocieri de avut în vedere
Nimodipină (administrată pe cale orală şi, prin extrapolare, pe cale injectabilă).
Potenţarea efectului hipotensor al nimodipinei, prin creşterea concentraţiilor sale plasmatice (scăderea
metabolizării sale de către valproatul de sodiu).
Alte interacţiuni
Contraceptive orale
Deoarece este lipsit de efect inductor enzimatic, valproatul de sodiu nu scade eficacitatea
estroprogestativelor la femeile care utilizează contraceptive hormonale.
4.6 Sarcina
şi alăptarea
Sarcina
Risc asociat cu epilepsia ÅŸi medicamentele antiepileptice
Pentru toate antiepilepticele, s-a demonstrat că, la descendenţii femeilor epileptice tratate, frecvenţa
globală a malformaţiilor congenitale este de 2-3 ori mai mare decât frecvenţa raportată pentru
populaţia generală (aproximativ 3%). Cu toate că s-a constatat o creştere a numărului de copii cu
malformaţii în cazul politerapiei, nu s-a stabilit riscul corespunzător tratamentului şi, respectiv, al
bolii.
Malformaţiile congenitale cel mai frecvent întâlnite sunt cheiloschizis şi malformaţii cardiovasculare.
Totuşi, întreruperea bruscă a tratamentului antiepileptic trebuie evitată, deoarece expune pacienta la
riscul de apariţie a convulsiilor, care pot avea consecinţe negative, atât asupra mamei, cât şi a fătului.
Risc malformativ asociat cu valproatul de sodiu
La animale: studiile au evidenţiat efecte teratogene la şoarece, şobolan şi iepure.
La om, valproatul de sodiu pare să determine predominant defecte de închidere a tubului neural:
mielomeningocel, spina bifida etc, malformaţii care se pot diagnostica prenatal.
Incidenţa acestora este de 1-2%.
5
Au fost raportate câteva cazuri de dismorfii faciale şi de anomalii ale membrelor (în special
reducţionale). Incidenţa acestor efecte nu a fost încă stabilită cu exactitate.
Ţinând cont de aceste date
La femeia epileptică tratată cu valproat de sodiu, nu pare justificată nerecomandarea concepţiei.
Dacă se anticipează o sarcină, este oportun să se revizuiască încă o dată indicaţia tratamentului
antiepileptic.
În timpul sarcinii, tratamentul antiepileptic eficace cu valproat de sodiu nu trebuie întrerupt; se
recomandă monoterapia; se recomandă utilizarea dozelor zilnice minime eficace, administrate
fracţionat, în mai multe prize.
La femeile epileptice însărcinate, tratate cu valproat de sodiu, prevenirea apariţiei anomaliilor tubului
neural prin acid folic nu a fost încă determinată. De aceea, în cazul expunerii în prima lună de sarcină,
trebuie instituită monitorizarea prenatală specializată a tubului neural, fie că pacienta a fost tratată sau
nu cu acid folic.
Risc pentru nou-născut
Acest medicament poate determina un sindrom hemoragic la nou-născut. În cazul valproatului de
sodiu, acest sindrom hemoragic nu este probabil legat de o carenţă de vitamina K.
Înainte de naştere, la mamă, trebuie determinate numărul de trombocite, concentraţia fibrinogenului şi
timpii de coagulare (timp de tromboplastină parţial activată: APTT). Obţinerea de valori normale la
mamă nu permite excluderea anomaliilor hemostazei la nou-născut, astfel că, la naştere, la nou-născut
trebuie efectuat un bilanţ, care să conţină cel puţin determinarea numărului de trombocite,
concentraţiei fibrinogenului şi a timpilor de coagulare (APTT).
Naşterea traumatizantă poate creşte riscul hemoragic.
Alăptarea
Valproatul de sodiu se excretă în cantităţi mici în laptele matern. Până în prezent, a fost descris un
singur caz de trombocitopenie care a regresat la întreruperea alăptării, la un sugar de 3 luni. În plus,
nici datele din literatură, care se referă la puţine cazuri şi nici experienţa clinică nu pun în evidenţă alte
reacţii adverse la copiii alăptaţi. În consecinţă, alăptarea poate fi recomandată în timpul tratamentului
cu acest medicament administrat în monoterapie, ţinând cont de profilul reacţiilor adverse (în special,
tulburări hematologice şi hepatice).
4.7
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii, în special cei care conduc vehicule sau folosesc utilaje, trebuie avertizaţi asupra riscului de
somnolenţă, în special în caz de politerapie anticonvulsivantă sau de asociere cu alte medicamente
care pot creşte riscul de somnolenţă.
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate cazuri excepţionale de pancreatită, care au necesitat întreruperea precoce a
tratamentului. Evoluţia lor este uneori letală (vezi pct 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale).
Afectări hepatice (vezi pct 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale)
Risc teratogen (vezi pct 4.6 Sarcina şi alăptarea)
Rareori, au fost descrise sindroame parkinsoniene reversibile.
Au fost descrise cazuri foarte rare de tulburări cognitive cu debut insidios şi progresiv (care pot alcătui
un tablou complet de sindrom demenţial), reversibile în câteva săptămâni până la câteva luni după
întreruperea tratamentului.
6
Error : Bad color Error : Bad color
Stări confuzionale sau convulsii: au fost observate câteva cazuri de stupor sau de letargie, care au
ajuns uneori până la comă tranzitorie (în urma instalării encefalopatiei), izolate sau asociate cu
recrudescenţa paradoxală a crizelor sub tratament cu valproat de sodiu, care regresează la întreruperea
tratamentului sau la reducerea dozelor. Aceste manifestări apar cel mai frecvent în caz de politerapie
(în special cu fenobarbital) sau de creştere bruscă a dozelor de valproat de sodiu.
Anumiţi pacienţi pot prezenta, la începutul tratamentului, tulburări gastro-intestinale (greaţă, vărsături,
gastralgii, diaree), care se remit, în general, după câteva zile, fără să fie necesară întreruperea
tratamentului.
Frecvent, în special în caz de politerapie, a fost observată hiperamoniemie moderată şi izolată, fără
modificarea testelor funcţionale hepatice şi care nu necesită întreruperea tratamentului.
Totuşi, au fost raportate şi cazuri de hiperamoniemie cu simptome neurologice (putând merge până la
comă), care necesită investigaţii suplimentare (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale).
Au fost raportate reacţii adverse tranzitorii şi/sau dependente de doză: căderea părului, tremor postural
fin şi somnolenţă.
De asemenea, au fost raportate cazuri de cefalee.
Au fost descrise cazuri de trombocitopenie dependentă de doză, în general descoperite în mod
sistematic şi fără consecinţe clinice.
În caz de trombocitopenie asimptomatică, dacă numărul trombocitelor şi controlul bolii epileptice
permit, simpla reducere a dozelor de valproat de sodiu este suficientă, cel mai frecvent, pentru
normalizarea numărului de trombocite.
Au fost raportate, mai ales la doze mari, cazuri de scădere a fibrinogenemiei sau de prelungire a
timpului de sângerare, în general, fără consecinţe clinice. Valproatul de sodiu are un efect inhibitor
asupra fazei a doua a agregării plachetare. Mai rar, au fost raportate cazuri de anemie, macrocitoză,
leucopenie şi, excepţional, cazuri de pancitopenie.
Au fost observate reacţii cutanate, cum sunt erupţii exantematice. De asemenea, au fost raportate
cazuri excepţionale de sindrom Lyell, sindrom Stevens-Johnson şi eritem polimorf.
Excepţional, au fost raportate cazuri de afectare renală.
Excepţional, au fost raportate cazuri de pierdere a auzului, reversibile sau nu.
Au fost raportate cazuri foarte rare de edeme periferice non-severe.
A fost observată creştere în greutate. Deoarece acesta este un factor de risc pentru apariţia sindromului
ovarelor polichistice, greutatea pacientelor trebuie monitorizată cu atenţie (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi
precauţii speciale).
Au fost observate amenoree şi menstruaţii neregulate
4.9 Supradozaj
Tabloul clinic al intoxicaţiei acute cu doze foarte mari include, de obicei, comă calmă, mai mult sau
mai puţin profundă, cu hipotonie musculară, hiporeflexie, mioză, deprimarea centrului respirator.
Au fost descrise câteva cazuri de hipertensiune intracraniană determinate de edemul cerebral.
Măsurile terapeutice care trebuie luate în spital sunt: evacuarea conţinutului gastric, dacă este indicată,
menţinerea unei diureze eficace şi monitorizare cardio-respiratorie. Eventual, în cazurile foarte grave
se va efectua dializă.
7
Prognosticul acestor intoxicaţii este, în general, favorabil, deşi au fost raportate câteva decese.
5. PROPRIETÄ‚Å¢I FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antiepileptice, derivaţi de acizi graşi, codul ATC: N03A G01.
Valproatul de sodiu îşi exercită acţiunea, în principal, asupra sistemului nervos central.
Aceste proprietăţi anticonvulsivante se exercită asupra unor tipuri foarte variate de crize convulsive la
animal ÅŸi de epilepsie la om.
Studiile experimentale şi clinice cu valproat de sodiu sugerează două tipuri de acţiuni
anticonvulsivante.
Prima este datorată unui efect farmacologic direct, corelat cu concentraţiile valproatului de sodiu în
plasmă şi creier.
A doua este aparent indirectă şi, foarte probabil, corelată cu metaboliţii valproatului de sodiu, care
persistă în creier, cu modificările neurotransmiţătorilor sau cu efecte membranare directe. Ipoteza
admisă în general este cea a acidului gama-aminobutiric (GABA), a cărui concentraţie creşte după
administrarea de valproat de sodiu.
Valproatul de sodiu reduce durata fazelor intermediare ale somnului, cu creşterea concomitentă a
somnului cu unde lente.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Diferite studii de farmacocinetică efectuate cu valproat de sodiu au arătat că:
-
după administrarea orală biodisponibilitatea valproatului de sodiu este de aproximativ 100 %;
-
volumul aparent de distribuţie este limitat la sânge şi la lichidul extracelular cu schimburi
rapide. Valproatul de sodiu difuzează în LCR şi în creier;
-
timpul de înjumătăţire plasmatică este de 15 - 17 ore;
-
eficacitatea terapeutică necesită o concentraţie plasmatică minimă de 40-50 mg valproat de
sodiu/l, cu un interval larg, între 40 şi 100 mg valproat de sodiu/l. Concentraţiile persistente de peste
200 mg valproat de sodiu/l necesită reducerea dozelor;
-
după administrarea orală, concentraţia constantă este atinsă în 3 până la 4 zile;
-
valproatul de sodiu se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mare. Legarea este dependentă
de doză şi saturabilă;
-
eliminarea valproatului de sodiu se face în principal pe cale urinară, după metabolizare prin
glucuronoconjugare ÅŸi beta-oxidare;
-
molecula de valproat de sodiu este dializabilă, dar hemodializa elimină doar fracţia liberă a
valproatului de sodiu sanguin (aproximativ 10%).
Valproatul de sodiu nu este inductor al enzimelor sistemului metabolic al citocromului P450: spre
deosebire de majoritatea celorlaltor antiepileptice, valproatul de sodiu nu accelerează propria
metabolizare şi nici pe cea a altor substanţe, cum sunt estroprogestativele şi antivitaminele K.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
8
6. PROPRIETÄ‚Å¢I FARMACEUTICE
6.1 Lista
excipienţilor
Metil para-hidroxibenzoat de sodiu, propil parahi-droxibenzoat de sodiu, zaharoză soluţie 67%,
sorbitol soluţie 70%, glicerol, aromă de cireşe, acid clorhidric concentrat sau hidroxid de sodiu soluţie
concentrată, apă purificată.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
După prima deschidere a flaconului:
A se păstra la temperaturi sub 25˚C, timp de cel mult o lună.
6.5 Natura
şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un un flacon din sticlă brună a 150 ml sirop, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru
copii, un adaptor pentru dop din PEJD şi o seringă pentru administrare orală.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Pentru a deschide flaconul, capacul cu închidere securizată pentru copii trebuie apăsat şi rotit. Flaconul
trebuie închis după fiecare utilizare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Sanofi-Synthelabo France
174, Avenue de France, 75013 Paris, Franţa
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6368/2006/01
9.
DATA PRIMEI AUTORIZÄ‚RI SAU A REÃŽNNOIRII AUTORIZAÅ¢IEI
Reautorizare - Aprilie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2006
9
Document Outline
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
Prospect
DEPAKINE
Sirop, 57,64 mg/ml
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-
Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le
poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ
nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1.
Ce este DEPAKINE şi pentru ce se utilizează
2.
Înainte să utilizaţi DEPAKINE
3.
Cum să utilizaţi DEPAKINE
4.
Reacţii adverse posibile
5.
Cum se păstrează DEPAKINE
6.
Informaţii suplimentare
1. CE
ESTE
DEPAKINE ÅžI PENTRU CE SE UTILIZEAZÄ‚
Depakine conţine substanţa activă valproat de sodiu. Depakine este un medicament destinat
tratamentului diferitelor tipuri de convulsii.
2. ÃŽNAINTE
SÄ‚ UTILIZAÅ¢I DEPAKINE
Nu utilizaţi DEPAKINE
Evitaţi să folosiţi DEPAKINE dacă:
- suferiţi de boală a ficatului, de exemplu hepatită;
- este prezentă în antecedentele personale sau familiale o boală gravă a ficatului, în special legată de
un medicament;
- sunteţi hipersensibil (alergic) la valproat de sodiu, divalproat de sodiu, valpromidă sau la oricare
dintre excipienţii medicamentului;
- suferiţi de porfirie hepatică (boală ereditară determinată de o anomalie a producerii de pigmenţi
numiţi porfirine);
- urmaţi tratament cu meflochină (medicament pentru malarie);
- urmaţi tratament cu sunătoare.
Acest medicament nu trebuie utilizat în asociere cu lamotrigină, decât dacă vă recomandă medicul
dumneavoastră.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi DEPAKINE
La începutul tratamentului, este posibil să crească frecvenţa crizelor sau să apară crize de alt tip: în
acest caz, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră. Acest medicament poate determina, în cazuri
excepţionale, afectarea ficatului sau a pancreasului, care poate pune în pericol viaţa pacientului.
Acest fenomen poate să apară în special în cursul primelor 6 luni de tratament.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră în cazul apariţiei următoarelor semne:
1
-
oboseală instalată brusc, pierderea poftei de mâncare, epuizare, somnolenţă;
-
vărsături repetate, dureri abdominale;
-
reapariţia crizelor epileptice, deşi tratamentul este administrat corect.
Medicul dumneavoastră va decide dacă este necesar să vă recomande analize ale sângelui, să întrerupă
sau să modifice tratamentul.
Este obligatoriu:
- să nu întrerupeţi niciodată tratamentul fără recomandarea medicului dumneavoastră;
- să respectaţi dozele prescrise;
- să mergeţi în mod regulat la medicul dumneavoastră. Acesta vă poate recomanda analize ale sângelui
pentru a controla funcţia ficatului, în special în primele şase luni de tratament;
- să vă informaţi medicul despre toate medicamentele pe care le utilizaţi, chiar ocazional, fără a le uita
pe cele eliberate fără prescripţie medicală.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm
să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest medicament.
În timpul tratamentului la copii, trebuie să se evite administrarea de medicamente conţinând acid
acetilsalicilic.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi o boală de rinichi.
În caz de intervenţie chirurgicală, spuneţi chirurgului şi anestezistului că utilizaţi acest medicament.
Deoarece acest medicament poate determina creştere în greutate, se recomandă dietă şi supravegherea
greutăţii corporale.
Utilizarea altor medicamente
În timpul tratamentului, administrarea de meflochină (medicament pentru malarie) este contraindicată.
Medicamentul nu trebuie utilizat în asociere cu sunătoare.
Sarcina şi alăptarea
Dacă doriţi să deveniţi gravidă, spuneţi medicului dumneavoastră, deoarece va fi necesară instituirea
unei supravegheri medicale speciale.
În cazul unei sarcini, tratamentul dumneavoastră va trebui, eventual, adaptat. Este important să nu
întrerupeţi tratamentul, deoarece există riscul reapariţiei crizelor, ceea ce poate avea consecinţe asupra
dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră.
În momentul naşterii, va fi necesară supravegherea medicală atentă a nou-născutului.
Dacă doriţi să alăptaţi, spuneţi medicului dumneavoastră că utilizaţi acest medicament.
Conducerea vehiculelor ÅŸi folosirea utilajelor
Dacă boala dumneavoastră nu este controlată, şi anume dacă dumneavoastră continuaţi să aveţi crize,
este riscant să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje care pot fi periculoase.
În plus, administrarea acestui medicament este însoţită de risc de somnolenţă, în special în cazul
asocierii cu alte medicamente care acţionează la nivelul sistemului nervos central.
Informaţii importante privind unele componente ale DEPAKINE
Conţine: zahăr, sorbitol.
2
3. CUM
SÄ‚ UTILIZAÅ¢I DEPAKINE
Doza necesară este stabilită de către medicul dumneavoastră. Ea este strict individualizată.
Urmaţi cu regularitate tratamentul; nu îl modificaţi şi nu îl întrerupeţi brusc, fără să discutaţi în
prealabil cu medicul dumneavoastră.
Mod ÅŸi cale de administrare
Administrare orală.
Flaconul cu sirop este însoţit de o seringă pentru administrare orală. Administraţi siropul numai cu
seringa pentru administrare orală disponibilă în cutie.
Pentru a deschide flaconul, capacul cu închidere securizată pentru copii trebuie apăsat şi rotit. Flaconul
trebuie închis după fiecare utilizare.
Frecvenţa şi momentul administrării
Trebuie să respectaţi recomandările medicului dumneavoastră.
De obicei, doza zilnică trebuie administrată de preferinţă în timpul meselor:
- divizată în 2 prize la pacienţii cu vârsta sub un an;
- divizată în 3 prize la pacienţii cu vârsta peste un an.
Durata tratamentului
Trebuie să respectaţi doza şi durata de tratament prescrise; în special nu trebuie să întrerupeţi
tratamentul fără să cereţi sfatul medicului dumneavoastră.
Respectaţi cu stricteţe recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din DEPAKINE
Adresaţi-vă imediat unui medic sau celui mai apropiat serviciu de urgenţă.
Dacă uitaţi să utilizaţi DEPAKINE
Dacă v-aţi amintit la puţin timp după ora obişnuită, luaţi doza recomandată.
Dacă v-aţi amintit cu puţin timp înainte de priza următoare, nu luaţi o doză dublă.
Dacă aţi uitat să luaţi mai multe doze, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Dacă încetaţi să utilizaţi DEPAKINE
Risc de sindrom de abstinenţă
Întreruperea tratamentului trebuie să se facă treptat; întreruperea bruscă a tratamentului (sau scăderea
importantă a dozelor) poate determina reapariţia crizelor.
4. REACÅ¢II ADVERSE POSIBILE
Ca orice medicament, acest produs poate să determine, la anumiţi pacienţi, apariţia de reacţii
adverse, mai mult sau mai puţin neplăcute:
-
excepţional, afectare a ficatului sau a pancreasului, care poate fi gravă (vezi pct. Aveţi grijă
deosebită când utilizaţi DEPAKINE);
-
greaţă, vărsături, dureri de stomac, diaree (la începutul tratamentului), cădere tranzitorie a
părului, tremurături fine ale mâinilor, somnolenţă: aceste reacţii sunt tranzitorii, totuşi pot să necesite
ajustarea dozelor de către medicul dumneavoastră;
-
tulburări menstruale, creştere în greutate;
-
tulburări ale conştienţei, izolate sau asociate cu recrudescenţa crizelor de epilepsie, dureri de
cap;
3
-
apariţia de sângerări uşoare (nas, gingii). Deoarece au fost raportate tulburări sanguine, aceste
reacţii trebuie semnalate imediat medicului dumneavoastră, care vă va putea recomanda analize de
laborator;
-
tulburări sanguine: scăderea numărului de trombocite, de celule albe şi scăderea
fibrinogenului. Scăderea numărului sau modificarea dimensiunilor celulelor roşii. Prelungirea timpului
de sângerare şi creşterea amoniemiei;
-
rar, tremurături, rigiditate musculară, crampe, dificultăţi în realizarea mişcărilor sau mişcări
anormale;
-
foarte rar, tulburări cognitive cu instalare progresivă (tulburări de memorie, de atenţie,
confuzie, dezorientare), care necesită o evaluare medicală;
-
în cazuri excepţionale, au fost descrise cazuri de insuficienţă renală şi de pierdere a auzului;
-
erupţie cutanată diseminată pe corp; în cazuri excepţionale, aceasta poate fi însoţită de
vezicule, cu descuamarea pielii, de febră, de eroziuni la nivelul cavităţii bucale sau al organelor
genitale şi necesită de urgenţă control medical;
-
foarte rar, cazuri de edeme (umflarea picioarelor).
Semnalaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului orice reacţie adversă, în special pe acelea care
nu au fost menţionate în acest prospect.
5.
CUM SE PÄ‚STREAZÄ‚ DEPAKINE
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Depakine după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
Depakine se păstrează la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
După prima deschidere a flaconului: A se păstra la temperaturi sub 25˚C, timp de cel mult o lună.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi
farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la
protejarea mediului.
6. INFORMAÅ¢II SUPLIMENTARE
Ce conţine DEPAKINE
- Substanţa activă este valproatul de sodiu
-
Celelalte componente sunt: hidroxid de sodiu, metil para-hidroxibenzoat de sodiu, propil
parahi-droxibenzoat de sodiu, zahăr soluţie 67%, sorbitol soluţie 70%, glicerol, aromă de cireşe, acid
clorhidric concentrat sau hidroxid de sodiu soluţie concentrată, apă purificată.
Cum arată DEPAKINE şi conţinutul ambalajului
Depakine este ambalat după cum urmează:
Cutie cu un un flacon din sticlă brună a 150 ml sirop, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru
copii, un adaptor pentru dop din PEJD şi o seringă pentru administrare orală.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul
Detinator APP
Sanofi-Synthelabo
France
174, Avenue de France, 75013 Paris, Franţa
Producator responsabil cu eliberarea seriilor:
Sanofi Winthrop Industrie,
Zone Industrielle d’En Sigal, 1-3 allee de la Neste,
31770 Colomiers, Franţa
4
SFATURI GENERALE
Epilepsia este o boală neurologică. Ea este expresia unei funcţionări anormale, acute şi tranzitorii a
activităţii electrice a creierului şi se manifestă prin crize epileptice. Crizele se pot repeta pe parcursul
unei anumite perioade din viaţa individului.
Formele de expresie a crizelor şi evoluţia lor sunt diferite: de aceea nu se poate vorbi despre un singur
tip de epilepsie, ci despre mai multe tipuri de epilepsie.
De asemenea, nu există un singur tratament, ci diferite tratamente: medicul dumneavoastră vă prescrie
tratamentul cel mai adecvat cazului dumneavoastră.
Pentru ca medicamentul care v-a fost prescris să fie eficace, este obligatoriu să urmaţi recomandările
medicului dumneavoastră şi să respectaţi:
- doza zilnică prescrisă;
- schema de administrare;
- durata tratamentului, care este, în general, lungă;
- recomandările referitoare la stilul de viaţă: să evitaţi surmenajul, lipsa somnului şi consumul de
băuturi alcoolice.
Modificarea dozelor şi, în special, întreruperea bruscă a tratamentului pot să determine reapariţia
tulburărilor.
Nu uitaţi să vă luaţi medicamentul la dumneavoastră dacă plecaţi în călătorie.
5
Informatii privind etichetarea
DEPAKINE
Sirop, 57,64 mg/ml
AMBALAJ PRIMAR – etichetă de flacon
Denumirea produsului: DEPAKINE
Denumirea substanţei active, concentratia: valproat de sodiu 57,64 mg/ml
Forma farmaceutică: sirop
Compoziţia: valproat de sodiu 5,764 g şi excipienţi pentru 100 ml sirop
Cantitatea pe ambalaj: 150 ml sirop
Calea de administrare: orală
Seria de fabricatie:
Data expirării:
Numele detinătorului Autorizatiei de punere pe piată/sigla: Sanofi-Synthelabo France
Mentiuni: A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj
A nu se lăsa la îndemâna copiilor
A se citi prospectul înainte de utilizare
A se respecta dozele prescrise
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original
Conţine zahăr, sorbitol
AMBALAJ SECUNDAR - cutie
Denumirea produsului: DEPAKINE
Denumirea substanţei active, concentratia: valproat de sodiu 57,64 mg/ml
Forma farmaceutică: sirop
Compozitia: valproat de sodiu 5,764 g şi excipienţi pentru 100 ml sirop
Calea de administrare: orală
Cantitatea pe ambalaj: cutie cu un un flacon din sticlă brună a 150 ml sirop, un adaptor pentru dop şi
o seringă pentru administrare orală.
Seria de fabriactie:
Data expirării:
Numele si adresa detinătorului Autorizatiei de punere pe piată/sigla: Sanofi-Synthelabo France
174, Avenue de France, 75013
Paris, Franţa
Mentiuni: A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj
A nu se lăsa la îndemâna copiilor
A se citi prospectul înainte de utilizare
A se respecta dozele prescrise
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original
Conţine zahăr, sorbitol
Se eliberează pe bază de prescripţie medicală – P-6L
Numărul Autorizatiei de punere pe piată: 6368/2006/01