GEMCITABINA EGIS 200 mg
EGIS PHARMACEUTICALS PLC
EGIS PHARMACEUTICALS PLC
200mg
L01BC05–Antimetaboliti analogi ai bazelor pirimidinice
Gemcitabinum
Pulb. pt. sol. perf.
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, fara capac protectiv din plastic x 200 mg gencitabina
3 ani
• Gemcitabina egis 200 mg - (Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capac protectiv...)
EGIS PHARMACEUTICALS PLC
200mg
L01BC05–Antimetaboliti analogi ai bazelor pirimidinice
Gemcitabinum
Pulb. pt. sol. perf.
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, fara capac protectiv din plastic x 200 mg gencitabina
3 ani
Alte moduri de comercializare ale acestui medicament
• Gemcitabina egis 200 mg - (Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, fara capac...)• Gemcitabina egis 200 mg - (Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capac protectiv...)
Alte produse de la EGIS PHARMACEUTICALS PLC
Ludiradol 20 mg/ml • Egolanza 5 mg • Frontin 1mg • Noflamen 7,5 mg • Ketilept 300 mg • Frontin 0,5 mg • Alzepil 10 mg • Alzepil 5 mg •Alte produse cu codul ATC: L01BC05
Gemcitabina egis 200 mg • Gemcitabina ebewe 200 mg • Gemcitabin stada 38 mg/ml • Gemtex 200 mg • Gemcitabina sindan 1 g • Gemcitabina teva 2000 mg • Gemcitabine mylan 38 mg/ml • Gemcitabin stada 38 mg/ml •2166/2009/01-02 Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Gemcitabină EGIS 200 mg, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un flacon conţine clorhidrat de gemcitabină echivalent cu gemcitabină 200 mg.
Un flacon conţine clorhidrat de gemcitabină echivalent cu gemcitabină 1 g.
După reconstituire, soluţia conţine gemcitabină 38 mg/ml.
Excipienţi
Fiecare flacon de 200 mg conţine sodiu 3,6 mg (<0,15 mmol).
Fiecare flacon de 1 g conţine sodiu 17,8 mg (<0,77 mmol).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA
FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Masă compactă de culoare albă sau aproape albă.
După reconstituire în clorură de sodiu 0,9%, soluţia este limpede până la slab opalescentă şi incoloră
până la slab gălbuie.
4. DATE
CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Gemcitabina, este indicată pentru tratamentul cancerului vezicii urinare avansat local sau metastatic, în
asociere cu cisplatina.
Gemcitabina este indicată pentru tratamentul pacienţilor cu adenocarcinom pancreatic avansat local
sau metastatic.
Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată ca tratament de primă linie la pacienţii cu
carcinom pulmonar fără celule mici (NSCLC) avansat local sau metastatic. Gemcitabina în
monoterapie poate fi luată în considerare la pacienţii vârstnici sau la cei cu indice de performanţă 2.
Gemcitabina, în asociere cu carboplatina, este indicată pentru tratamentul pacientelor cu carcinom
ovarian epitelial avansat local sau metastatic, care au prezentant o recădere după un interval fără
recidive de cel puţin 6 luni după tratamentul de primă linie cu compuşi ai platinei.
Gemcitabina, în asociere cu paclitaxel, este indicată în tratamentul cancerului de sân inoperabil,
recurent local sau metastatic care a recidivat după chimioterapia adjuvantă/neoadjuvantă. Tratamentul
anterior trebuie să fi inclus o antraciclină, cu excepţia cazului în care există contraindicaţii din punct
de vedere clinic.
1
4.2 Doze
şi mod de administrare
Gemcitabina trebuie prescrisă numai de către un medic specialist în utilizarea chimioterapiei
antineoplazice.
Dozajul recomandat
Cancer de vezică urinară
Administrare în asociere
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata
de 30 minute. Doza trebuie administrată în zilele 1, 8 şi 15 ale fiecărui ciclu de tratament de 28 zile, în
asociere cu cisplatină. Cisplatina se administrează în doza recomandată de 70 mg/m2, în ziua 1 după
gemcitabină sau în ziua 2 a fiecărui ciclu de 28 zile. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă.
Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul
toxicităţii individuale.
Cancer pancreatic
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata
de 30 minute. Aceasta trebuie repetată o dată pe săptămână timp de până la 7 săptămâni, după care
urmează o săptămână de pauză. Ciclurile următoare vor consta în administrarea o dată pe săptămână,
timp de 3 săptămâni consecutiv, din fiecare 4 săptămâni. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare
ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Cancer pulmonar fără celule mici
Monoterapie
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata
de 30 minute. Aceasta trebuie repetată o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni, după care urmează
1 săptămână de pauză. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă. Reducerea dozelor se poate
efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Administrare în asociere
Doza de gemcitabină recomandată este de 1250 mg/m2 de suprafaţă corporală, administrată în perfuzie
intravenoasă cu durata de 30 minute, în zilele 1 şi 8 ale ciclului de tratament (21 zile). Reducerea
dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii
individuale.
Cisplatina a fost utilizată în doze cuprinse între 75-100 mg/m2 o dată la fiecare 3 săptămâni.
Cancer de sân
Administrare în asociere
Gemcitabina în asociere cu paclitaxel: se recomandă administrarea de paclitaxel (175 mg/m2) în ziua 1
sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de aproximativ 3 ore, urmată de gemcitabină
(1250 mg/m2) sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui
ciclu de 21 zile. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în
funcţie de gradul toxicităţii individuale. Anterior iniţierii tratamentului asociat cu gemcitabină +
paclitaxel, pacienţii trebuie să aibă o valoare absolută a numărului de granulocite de cel puţin 1500
(x 106/l).
Cancer ovarian
Administrare în asociere
Gemcitabina în asociere cu carboplatina: se recomandă administrarea de gemcitabină 1000 mg/m2 în
perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. Carboplatina
va fi administrată după gemcitabină în ziua 1 cu o doză calculată în funcţie de aria de sub curba
concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) ţintă, de 4 mg/ml şi minut. Reducerea dozelor se
poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
2
Monitorizarea toxicităţii şi modificarea dozei datorită toxicităţii
Modificarea dozei datorită toxicităţii non-hematologice
Trebuie efectuată examinarea fizică periodică, precum şi controlul periodic al funcţiei renale şi
hepatice, pentru a se identifica toxicitatea non-hematologică. Reducerea dozelor se poate efectua la
fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale. În general, în
cazul toxicităţii non-hematologice severe (grad 3 sau 4), cu excepţia simptomelor de greaţă/vărsături,
administrarea de gemcitabină trebuie întreruptă temporar sau doza trebuie scăzută în funcţie de decizia
medicului curant. Tratamentul se întrerupe până când medicul apreciază că toxicitatea s-a rezolvat.
Pentru ajustarea dozelor de cisplatină, carboplatină şi paclitaxel utilizate în tratamentul asociat, vă
rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produselor respective.
Modificarea dozei datorită toxicităţii hematologice
Iniţierea unui ciclu
Pentru toate indicaţiile terapeutice, înaintea fiecărei administrări, pacientul trebuie monitorizat
hematologic în ceea ce priveşte numărul de trombocite şi granulocite. Anterior iniţierii unui ciclu,
pacienţii trebuie să aibă un număr absolut de granulocite de cel puţin 1500 (x 106/l) şi un număr de
trombocite de 100000 (x 106/l).
În timpul unui ciclu
Modificările dozei de gemcitabină în cadrul unui ciclu trebuie efectuate în conformitate cu
recomandările din tabelele următoare:
Modificarea dozei de gemcitabină administrată în monoterapie sau în asociere cu cisplatină, în cadrul
unui ciclu de tratament pentru cancerul vezicii urinare, NSCLC şi cancerul pancreatic
Număr absolut de granulocite
Număr de trombocite
Procent din doza
(x 106/l)
(x 106/l)
standard de gemcitabină(%)
> 1000 şi >
100000
100
500-1000 sau
50000-100000
75
<500 sau
< 50000
Omiterea dozei*
*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului decât atunci când numărul absolut de granulocite atinge
cel puţin 500 (x106/l) şi numărul de trombocite atinge 50000 (x 106/l).
Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu paclitaxel, în cadrul unui ciclu de
tratament pentru cancer de sân
Număr absolut de granulocite
Număr de trombocite
Procent din doza
(x 106/l)
(x 106/l)
standard de gemcitabină(%)
> 1200 şi >
75000
100
1000-<1200 sau
50000-75000
75
700-<1000 şi
≥50000 50
<700 sau
<50000
Omiterea dozei*
*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi iniţiat în ziua 1 a ciclului
următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (x106/l) şi numărul de
trombocite atinge 100000 (x 106/l).
Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu carboplatină, în cadrul unui ciclu de
tratament pentru cancer ovarian
Număr absolut de granulocite
Număr de trombocite
Procent din doza
(x 106/l)
(x 106/l)
standard de gemcitabină(%)
> 1500 şi >
100000
100
1000-1500 sau
75000-100000
50
<1000 sau
< 75000
Omiterea dozei*
*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi iniţiat în ziua 1 a ciclului
următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (x106/l) şi numărul de
trombocite atinge 100000 (x 106/l).
3
Modificările dozei datorită toxicităţii hematologice în ciclurile următoare, pentru toate indicaţiile
Doza de gemcitabină trebuie scăzută la 75% din doza iniţială utilizată la debutul ciclului, în cazul
următoarelor toxicităţi hematologice:
•
Număr absolut de granulocite < 500 x 106/l pentru mai mult de 5 zile
•
Număr absolut de granulocite < 100 x 106/l pentru mai mult de 3 zile
•
Neutropenie febrilă
•
Număr de trombocite < 25000 x 106/l
•
Amânarea iniţierii unui ciclu cu mai mult de 1 săptămână datorită toxicităţii.
Mod de administrare
Gemcitabină EGIS pulbere pentru soluţie perfuzabilă este bine tolerat în timpul perfuzării şi poate fi
administrat ambulatoriu. În general, dacă apare extravazare, perfuzia trebuie oprită imediat şi
administrată într-un alt vas de sânge. Pacientul trebuie monitorizat cu atenţie după administrare.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea, vezi pct. 6.6.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Gemcitabina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, deoarece
există date insuficiente din studiile clinice pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate
la aceste grupe de pacienţi (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Vârstnici (cu vârsta >65 ani)
Gemcitabina a fost bine tolerată de pacienţii cu vârsta peste 65 ani. Nu există dovezi care să sugereze
că sunt necesare modificări ale dozei la vârstnici, în afara celor deja recomandate tuturor pacienţilor
(vezi pct. 5.2).
Copii şi adolescenţi (cu vârsta <18 ani)
Gemcitabina nu este recomandată pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, datorită
datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
Alăptare (vezi pct. 4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
S–a demonstrat că prelungirea duratei de administrare a perfuziei şi administrarea mai frecventă cresc
toxicitatea.
Toxicitate hematologică
Gemcitabina poate suprima funcţia medulară, aceasta manifestându-se prin leucopenie,
trombocitopenie şi anemie.
Pacienţii trataţi cu gemcitabină trebuie monitorizaţi hematologic înaintea fiecărei administrări privind
numărul de trombocite, leucocite şi granulocite. Trebuie luată în considerare întreruperea
tratamentului sau modificarea acestuia atunci când este identificată supresia medulară indusă
medicamentos (vezi pct. 4.2). Cu toate acestea, mielosupresia este de scurtă durată şi de obicei nu
determină reducerea dozei sau, rar, întreruperea tratamentului.
După ce administrarea gemcitabinei a fost întreruptă, numărul elementelor figurate periferice poate
continua să scadă. La pacienţii cu funcţie medulară afectată tratamentul trebuie iniţiat cu precauţie.
Similar altor tratamente citotoxice, riscul de supresie medulară cumulativă trebuie luat în considerare
atunci când gemcitabina este administrată împreună cu alte chimioterapice.
4
Insuficienţă hepatică
Administrarea gemcitabinei la pacienţi cu metastaze hepatice sau cu antecedente de hepatită, alcoolism
sau ciroză hepatică poate determina exacerbarea insuficienţei hepatice subiacente.
Trebuie efectuate evaluări periodice de laborator ale funcţiei renale şi hepatice (inclusiv teste
virusologice).
Gemcitabina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau cu afectarea funcţiei
renale, deoarece există date insuficiente din studiile clinice pentru a permite recomandări clare privind
dozele indicate la aceste grupe de pacienţi (vezi pct. 4.2).
Radioterapie concomitentă
Radioterapia concomitentă (administrată simultan sau la interval de ≤7 zile): a fost raportată toxicitate
(vezi pct. 4.5 pentru detalii şi recomandări de utilizare).
Vaccinuri vii
Vaccinul febrei galbene şi alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate pacienţilor trataţi cu
gemcitabină (vezi pct. 4.5).
Afectare cardiovasculară
Este necesară prudenţă deosebită, în special la pacienţii care prezintă antecedente de evenimente
cardiovasculare, datorită riscului de tulburări cardiace şi/sau vasculare la administrarea gemcitabinei.
Afectare pulmonară
Legat de tratamentul cu gemcitabină au fost raportate efecte pulmonare, uneori severe (cum sunt edem
pulmonar, pneumonie interstiţială sau sindrom de detresă respiratorie a adultului (SDRA). Etiologia
acestor reacţii este necunoscută. Dacă apar astfel de reacţii, trebuie luată în considerare întreruperea
tratamentului cu gemcitabină. Utilizarea precoce a măsurilor de susţinere poate favoriza ameliorarea
stării pacientului.
Afectare renală
Semne clinice sugestive pentru sindromul hemolitic uremic (SHU) au fost raportate rar la pacienţii
trataţi cu gemcitabină (vezi pct. 4.8). Administrarea gemcitabinei trebuie întreruptă la primele semne
de apariţie a anemiei hemolitice microangiopatice, cum sunt scăderile rapide ale valorilor
hemoglobinei însoţite de trombocitopenie, creşteri ale concentraţiilor plasmatice de bilirubină,
creatinină, uree sau lactat dehidrogenază (LDH). Este posibil ca insuficienţa renală să nu fie
reversibilă la întreruperea tratamentului şi poate fi necesară dializa.
Fertilitate
În studiile de toxicitate asupra fertilităţii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la şoarecii
masculi (vezi pct. 5.3). Prin urmare, bărbaţii trataţi cu gemcitabină sunt sfătuiţi să nu procreeze în
timpul tratamentului şi până la 6 luni după terminarea acestuia şi să solicite consiliere privind
crioconservarea de spermă anterior începerii tratamentului, datorită posibilităţii de apariţie a
infertilităţii datorate tratamentului cu gemcitabină (vezi pct. 4.6).
Sodiu
Fiecare flacon de Gemcitabină EGIS 200 mg conţine sodiu 3,56 mg (<1 mmol). Acest lucru trebuie
avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă cu restricţie de sodiu.
Fiecare flacon de Gemcitabină EGIS 1 g conţine sodiu 17,81 mg (<1 mmol). Acest lucru trebuie avut
în vedere la pacienţii care urmează o dietă cu restricţie de sodiu.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile (vezi pct. 5.2).
5
Radioterapie
Terapia concomitentă (administrare concomitentă sau la interval ≤ 7 zile) - Toxicitatea asociată cu
această terapia multimodală este dependentă de mai mulţi factori diferiţi, incluzând doza de
gemcitabină, frecvenţa de administrare a gemcitabinei, doza de iradiere, tehnica de planificare a
radioterapiei, ţesutul ţintă şi volumul ţintă. Studiile pre-clinice şi clinice au demonstrat că gemcitabina
are activitate radiosensibilizantă. Într-un singur studiu, în care gemcitabina în doză de 1000 mg/m2 a
fost administrată concomitent cu radioterapia toracică timp de până la 6 săptămâni consecutiv la
pacienţi cu cancer bronho-pulmonar fără celule mici, s-au observat efecte toxice semnificative sub
formă de mucozite severe, cu potenţial letal, în special esofagită şi pneumonie, mai ales la pacienţii la
care s-au administrat doze mari de radioterapie (volum median total de 4795 cm3). Studiile ulterioare
au indicat că este posibilă administrarea gemcitabinei în doze mai mici cu radioterapie concomitentă
cu efecte toxice predictibile, cum este de exemplu studiul de fază II realizat în cancerul pulmonar fără
celule mici, în care radioterapia toracică în doze de 66 Gy s-a efectuat în asociere cu administrarea de
gemcitabină (600 mg/m2 de 4 ori) şi cisplatină (80 mg/m2 de 2 ori) timp de 6 săptămâni. Nu a fost încă
stabilit regimul terapeutic optim pentru administrarea sigură a gemcitabinei în asociere cu radioterapia
în toate tipurile de tumori.
Terapie secvenţială (administrare la interval > 7 zile) - Analiza datelor nu indică vreo creştere a
toxicităţii atunci când gemcitabina este administrată cu mai mult de 7 zile înainte de sau după iradiere,
în afară de reactivarea efectelor secundare ale iradierii. Datele sugerează că tratamentul cu
gemcitabină poate fi iniţiat după remiterea efectelor acute ale iradierii sau la cel puţin o săptămână
după iradiere.
Leziuni de tip post-iradiere au fost raportate la nivelul ţesuturilor ţintă (de exemplu, esofagită, colită şi
pneumonie) în asociere atât cu terapia concomitentă cât şi cu cea secvenţială cu gemcitabină.
Alte interacţiuni
Vaccinul febrei galbene şi alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate, datorită riscului de boală
sistemică, posibil letală, în special în cazul pacienţilor imunodeprimaţi.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcină
Nu există date adecvate privind utilizarea gemcitabinei la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza rezultatelor obţinute în
studiile la animale şi a mecanismului de acţiune al gemcitabinei, aceasta nu trebuie utilizată în timpul
sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Femeile trebuie avertizate să nu rămână
gravide în timpul tratamentului cu gemcitabină şi să informeze imediat medicul curant dacă totuşi
acest lucru se întâmplă.
Alăptare
Nu se cunoaşte dacă gemcitabina este excretată în laptele uman şi reacţiile adverse asupra sugarului nu
pot fi excluse. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu gemcitabină.
Fertilitate
În studiile de toxicitate asupra fertilităţii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la şoarecii
masculi (vezi pct. 5.3). Prin urmare, bărbaţii trataţi cu gemcitabină sunt sfătuiţi să nu procreeze în
timpul tratamentului şi până la 6 luni după terminarea acestuia şi să solicite consiliere privind
crioconservarea de spermă anterior începerii tratamentului, datorită posibilităţii de apariţie a
infertilităţii datorate tratamentului cu gemcitabină.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Cu toate acestea, s-a raportat că gemcitabina produce somnolenţă uşoară până la moderată, în special
în asociere cu consumul de alcool etilic. Pacienţii trebuie avertizaţi să nu conducă vehicule sau să
folosească utilaje până când se poate stabili că nu devin somnolenţi.
6
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse asociate cu tratamentul cu Gemcitabină EGIS pulbere
pentru soluţie perfuzabilă includ: greaţă cu sau fără vărsături, creşterea valorilor transaminazelor
hepatice (ASAT/ALAT) şi a fosfatazei alcaline, raportate la aproximativ 60% dintre pacienţi;
proteinuria şi hematuria raportate la aproximativ 50% dintre pacienţi; dispneea raportată la 10-40%
dintre pacienţi (cea mai mare incidenţă s-a observat la pacienţii cu cancer bronho-pulmonar); erupţii
cutanate tranzitorii de natură alergică apar la aproximativ 25% dintre pacienţi şi sunt asociate cu prurit
la 10% dintre pacienţi.
Frecvenţa şi severitatea reacţiilor adverse sunt influenţate de doză, viteza de perfuzare şi intervalul
dintre doze (vezi pct. 4.4). Reacţiile adverse care limitează doza sunt scăderi ale numărului de
trombocite, leucocite şi granulocite (vezi pct. 4.2).
Date din studii clinice
Frecvenţele sunt definite ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente
(≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000).
Următorul tabel de reacţii adverse şi frecvenţe se bazează pe date din studiile clinice. În cadrul fiecărei
grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Aparate, sisteme şi organe
Grupă de frecvenţă
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte frecvente
•
Leucopenie (Neutropenie Grad 3 = 19,3%; Grad 4
= 6%).
Supresia medulară este de obicei uşoară până la
moderată şi afectează, în special numărul de granulocite
(vezi pct. 4.2)
•
Trombocitopenie
•
Anemie
Frecvente
•
Neutropenie febrilă
Foarte rare
•
Trombocitoză
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare
•
Reacţie anafilactoidă
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Frecvente
•
Anorexie
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente
•
Cefalee
•
Insomnie
•
Somnolenţă
Tulburări cardiace
Rare
•
Infarct miocardic
Tulburări vasculare
Rare
•
Hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice şi
Foarte frecvente
mediastinale
•
Dispnee – de obicei uşoară şi se remite rapid fară
tratament
Frecvente
•
Tuse
•
Rinită
Mai puţin frecvente
•
Pneumonie interstiţială (vezi pct. 4.4)
7
Aparate, sisteme şi organe
Grupă de frecvenţă
Bronhospasm – de obicei uşor şi tranzitor, dar poate
necesita tratament parenteral
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente
•
Vărsături
•
Greaţă
Frecvente
•
Diaree
•
Stomatită şi ulceraţii la nivelul mucoasei bucale
•
Constipaţie
Tulburări hepatobiliare
Foarte frecvente
•
Creştere a valorilor transaminazelor hepatice
(ASAT şi ALAT) şi a fosfatazei alcaline
Frecvente
•
Creştere a bilirubinemiei
Rare
•
Creştere a valorilor gama-glutamiltransferazei
(GGT)
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
Foarte frecvente
subcutanat
•
Erupţie cutanată tranzitorie de natură alergică
asociată frecvent cu prurit
•
Alopecie
Frecvente
•
Prurit
•
Transpiraţii
Rare
•
Ulceraţii
•
Formare de vezicule şi leziuni cutanate
•
Descuamare
Foarte rare
•
Reacţii cutanate severe, incluzând descuamări şi
erupţii buloase cutanate
Tulburări musculo-scheletice şi ale
Frecvente
ţesutului conjunctiv
•
Dorsalgie
•
Mialgie
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte frecvente
•
Hematurie
•
Proteinurie uşoară
Tulburări generale şi la nivelul locului de
Foarte frecvente
administrare
•
Simptome pseudo-gripale - cele mai frecvente
simptome sunt: febră, cefalee, frisoane, mialgie,
astenie şi anorexie. Tuse, rinită, stare generală de
rău, transpiraţii şi tulburări de somn au fost, de
asemenea, raportate.
•
Edeme/edeme periferice-inclusiv edem facial.
Edemele sunt de obicei reversibile după
întreruperea tratamentului.
Frecvente
•
Febră
8
Aparate, sisteme şi organe
Grupă de frecvenţă
•
Astenie
•
Frisoane
Rare
•
Reacţii la nivelul locului de injectare – în
principal uşoare
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de
Toxicitate determinată de iradiere (vezi pct. 4.5).
procedurile utilizate
Raportări după punerea pe piaţă (raportări spontane), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi
estimată din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului nervos
Accident vascular cerebral
Tulburări cardiace
Aritmii, predominant de natură supraventriculară
Insuficienţă cardiacă
Tulburări vasculare
Semne clinice de vasculită periferică şi gangrenă
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Edem pulmonar
Sindrom de detresă respiratorie acută a adultului (vezi pct. 4.4)
Tulburări gastro-intestinale
Colită ischemică
Tulburări hepatobiliare
Hepatotoxicitate gravă, incluzând insuficienţă hepatică şi deces
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Reacţii cutanate severe, incluzând descuamări şi erupţii cutanate buloase, sindrom Lyell, sindrom
Stevens-Johnson
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Insuficienţă renală (vezi pct. 4.4)
Sindrom hemolitic uremic (vezi pct. 4.4)
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Reactivare a leziunilor post-iradiere
Administrarea în asociere în cancerul mamar
Frecvenţa toxicităţilor hematologice de grad 3 sau 4, în special neutropenia, creşte atunci când
gemcitabina este utilizată în asociere cu paclitaxel. Totuşi, creşterea frecvenţei acestor reacţii adverse
nu este asociată cu o creştere a incidenţei infecţiilor sau a evenimentelor hemoragice. Fatigabilitatea şi
neutropenia febrilă apar mai frecvent în cazul utilizării gemcitabinei în asociere cu paclitaxel.
Fatigabilitatea, care nu este asociată cu anemia, se remite, de obicei, după primul ciclu.
9
Evenimente adverse de grad 3 şi 4
paclitaxel comparativ cu gemcitabină plus paclitaxel
Numărul (%) de pacienţi
Braţul de tratament cu paclitaxel
Braţul de tratament cu gemcitabină
(N=259)
plus paclitaxel (N=262)
Grad 3
Grad 4
Grad 3
Grad 4
Paraclinice
Anemie
5 (1,9)
1 (0,4)
15 (5,7)
3 (1,1)
Trombocitopenie
0
0
14 (5,3)
1 (0,4)
Neutropenie
11 (4,2)
17 (6,6)
82 (31,3)
45 (17,2)*
Clinice
Neutropenie febrilă
3 (1,2)
0
12 (4,6)
1 (0,4)
Fatigabilitate
3 (1,2)
1 (0,4)
15 (5,7)
2 (0,8)
Diaree
5 (1,9)
0
8 (3,1)
0
Neuropatie motorie
2 (0,8)
0
6 (2,3)
1 (0,4)
Neuropatie
9 (3,5)
0
14 (5,3)
1 (0,4)
senzorială
*Neutropenia de gradul 4 care durează mai mult de 7 zile a apărut la 12,6% dintre pacienţii din braţul
de tratament asociat şi la 5,0% dintre pacienţii din braţul de tratament cu paclitaxel.
Administrarea în asociere în cancerul vezicii urinare
Evenimente adverse de grad 3 şi 4
MVAC comparativ cu gemcitabină plus cisplatină
Numărul (%) de pacienţi
Braţul de tratament cu MVAC
Braţul de tratament gemcitabină plus
(metotrexat, vinblastină,
cisplatină
doxorubicină şi cisplatină)
(N=200)
(N=196)
Grad 3
Grad 4
Grad 3
Grad 4
Paraclinice
Anemie
30 (16)
4 (2)
47 (24)
7 (4)
Trombocitopenie
15 (8)
25 (13)
57 (29)
57 (29)
Clinice
Greaţă şi vărsături
37 (19)
3 (2)
44 (22)
0 (0)
Diaree
15 (8)
1 (1)
6 (3)
0 (0)
Infecţii
19 (10)
10 (5)
4 (2)
1 (1)
Stomatită
34 (18)
8 (4)
2 (1)
0 (0)
Administrarea în asociere în cancerul ovarian
Evenimente adverse de grad 3 şi 4
carboplatină comparativ cu gemcitabină plus carboplatină
Numărul (%) de pacienţi
Braţul de tratament cu carboplatină
Braţul de tratament cu gemcitabină
(N=174)
plus carboplatină
(N=175)
Grad 3
Grad 4
Grad 3
Grad 4
Paraclinice
Anemie 10
(5,7)
4 (2,3)
39 (22,3)
9 (5,1)
Neutropenie
19 (10,9)
2 (1,1)
73 (41,7)
50 (28,6)
Trombocitopenie
18 (10,3)
2 (1,1)
53 (30,3)
8 (4,6)
Leucopenie
11 (6,3)
1 (0,6)
84 (48,0)
9 (5,1)
Clinice
Hemoragie
0 (0,0)
0 (0,0)
3 (1,8)
(0,0)
10
Neutropenie febrilă
0 (0,0)
0 (0,0)
2 (1,1)
(0,0)
Infecţie fără
0 (0)
0 (0,0)
(0,0)
1 (0,6)
neutropenie
Neuropatia senzorială a fost, de asemenea, mai frecventă în braţul de tratament asociat decât în cel de
monoterapie cu carboplatină.
4.9 Supradozaj
Nu există un antidot cunoscut pentru supradozajul cu gemcitabină. Doze unice de până la 5700 mg/m2
administrate în perfuzie intravenoasă timp de 30 de minute la intervale de 2 săptămâni au prezentat
toxicitate acceptabilă din punct de vedere clinic. Dacă se suspectează supradozajul, pacientul trebuie
monitorizat atent în ceea ce priveşte numărul de celule sanguine şi, dacă este necesar, se instituie
tratament de susţinere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: analogi ai bazelor pirimidinice, codul ATC: L01BC05.
Citotoxicitatea în culturi celulare
Gemcitabina prezintă activitate citotoxică semnificativă asupra diferitelor culturi de celule tumorale de
rozătoare şi umane. Acţiunea gemcitabinei este dependentă de fază astfel că aceasta este citotoxică în
principal la nivelul celulelor care sunt în curs de sinteză a ADN (faza S a ciclului celular), blocând, în
anumite circumstanţe, progresiunea celulară la joncţiunea interfazică G1/S. In vitro, citotoxicitatea
gemcitabinei este dependentă de concentraţie şi de timp.
Acţiunea antitumorală în modelele non-clinice
În modelele tumorale la animale, acţiunea antitumorală a gemcitabinei depinde de schema de
administrare. Administrată zilnic, gemcitabina produce o incidenţă mare a mortalităţii la animale, cu o
activitate antitumorală minimă. Cu toate acestea, dacă se utilizează o schemă terapeutică cu
administrare la intervale de trei sau patru zile, gemcitabina poate fi administrată în doze non–letale
care prezintă o acţiune antitumorală marcată pe un spectru larg de tumori la şoarece.
Mecanism de acţiune
Metabolism celular şi mecanisme de acţiune: gemcitabina (dFdC), un antimetabolit pirimidinic, este
metabolizată intracelular de către nucleozid–kinaze la nucleozidele active difosfat (dFdCDP) şi
trifosfat (dFdCTP). Acţiunea citotoxică a gemcitabinei este determinată de inhibarea sintezei de ADN,
printr-un dublu mecanism de acţiune a dFdCDP şi a dFdCTP. În primul rând, dFdCDP inhibă
ribonucleotid–reductaza, enzima unică responsabilă pentru catalizarea reacţiilor care produc
dezoxinucleozid–trifosfaţii destinaţi sintezei ADN. Inhibarea acestei enzime de către dFdCDP
determină scăderea concentraţiilor dezoxinucleozidelor, în general, şi a dCTP, în special. În al doilea
rând, dFdCTP intră în competiţie cu dCTP pentru încorporarea sa în ADN (auto-potenţializare).
În acelaşi mod, o mică cantitate de gemcitabină poate fi, de asemenea, încorporată şi în ARN. Astfel,
scăderea concentraţiei intracelulare de dCTP potenţează încorporarea dFdCTP în ADN. ADN–
polimerazei epsilon îi lipseşte capacitatea de a elimina gemcitabina şi nu poate repara lanţurile de
ADN în curs de formare. După încorporarea gemcitabinei în ADN, lanţurilor de ADN în formare li se
adaugă un nucleozid suplimentar. În urma acestei adăugări, se produce o inhibare completă a sintezei
de ADN (terminarea mascată a lanţului de ADN). După încorporarea sa în ADN, gemcitabina induce
în aparenţă procesul de liză celulară programată, cunoscut sub numele de apoptoză.
Date clinice
Cancer de vezică urinară
Un studiu randomizat de fază III care a inclus 405 pacienţi cu carcinom uroepitelial cu celule
tranziţionale avansat local sau metastatic a demonstrat că nu există nicio diferenţă între cele două braţe
11
de tratament, gemcitabină/cisplatină comparativ cu metotrexat/vinblastină/adriamicină/cisplatină
(MVAC), din punct de vedere al supravieţuirii mediane (12,8, respectiv 14,8 luni, p=0,547), al
timpului până la progresia bolii (7,4, respectiv 7,6 luni, p=0,842) şi a ratei de răspuns (49,4%,
respectiv 45,7%, p=0,512). Cu toate acestea, asocierea de gemcitabină şi cisplatină a avut un profil al
toxicităţii mai bun decât MVAC.
Cancer pancreatic
Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 126 pacienţi cu cancer pancreatic local avansat sau
metastatic, gemcitabina a demonstrat o rată de răspuns semnificativă statistic mai mare în ceea ce
priveşte beneficiul clinic în comparaţie cu 5-fluorouracil (23,8%, respectiv 4,8%, p=0,0022). De
asemenea, a fost observată o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii de la
0,9 la 2,3 luni (valoarea logaritmică p<0,0002) şi o prelungire semnificativă statistic a supravieţuirii
mediane de la 4,4 la 5,7 luni (valoarea logaritmică p<0,0024), la pacienţii trataţi cu gemcitabină
comparativ cu cei trataţi cu 5-fluorouracil.
Cancer pulmonar fără celule mici
Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 522 pacienţi cu NSCLC inoperabil, avansat local
sau metastatic, gemcitabina în asociere cu cisplatina a demonstrat o rată de răspuns semnificativ
statistic mai mare comparativ cu cisplatina în monoterapie (31,0%, respectiv 12,0%, p<0,0001). A fost
observată o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii, de la 3,7 la 5,6 luni
(valoarea logaritmică p<0,0012) şi o prelungire semnificativă statistic a supravieţuirii mediane de la
7,6 la 9,1 luni (valoarea logaritmică p<0,004), la pacienţii trataţi cu gemcitabină/cisplatină comparativ
cu cei trataţi cu cisplatină.
Într-un alt studiu randomizat de fază III care a inclus 135 pacienţi cu NSCLC stadiul IIIB sau IV,
asocierea gemcitabină şi cisplatină a demonstrat o rată semnificativ statistic mai mare a răspunsului
comparativ cu asocierea cisplatină şi etopozid (40,6%, respectiv 21,2%, p=0,025). A fost obsevată o
prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii, de la 4,3 la 6,9 luni (p=0,014) la
pacienţii trataţi cu gemcitabină/cisplatină comparativ cu cei trataţi cu etopozid/cisplatină.
În ambele studii s-a demonstrat că tolerabilitatea a fost similară în cele două braţe de tratament.
Carcinom ovarian
Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 356 de pacienţi cu carcinom ovarian epitelial
avansat local care a recidivat după cel puţin 6 luni de la terminarea tratamentului cu compuşi de
platină au fost randomizaţi pentru a primi tratament cu gemcitabină şi carboplatină (GCb) sau
carboplatină (Cb). S-a observat o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii,
de la 5,8 la 8,6 luni (valoarea logaritmică p=0,0038), la pacienţii trataţi cu GCb comparativ cu cei
trataţi cu Cb. Diferenţele în rata de răspuns de 47,2% în braţul de tratament cu GCb comparativ cu
30,9% în braţul de tratament cu Cb (p=0,0016) şi supravieţuirea mediană de 18 luni (GCb) comparativ
cu 17,3 luni (Cb) (p=0,73) au fost favorabile braţului de tratament cu GCb.
Cancer de sân
Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 529 pacienţi cu cancer de sân inoperabil, avansat
local sau metastatic care a recidivat după chimioterapie adjuvantă/neoadjuvantă, gemcitabina în
asociere cu paclitaxel a demonstrat o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia
documentată a bolii de la 3,98 la 6,14 luni (valoarea logaritmică p=0,0002) la pacienţii trataţi cu
gemcitabină/paclitaxel comparativ cu cei trataţi cu paclitaxel. După 377 de decese, supravieţuirea
generală a fost de 18,6 luni, respectiv 15,8 luni (valoarea logaritmică p=0,0489, RR 0,82) la pacienţii
trataţi cu gemcitabină/paclitaxel comparativ cu cei trataţi cu paclitaxel şi rata generală de răspuns a
fost 41,4%, respectiv de 26,2% (p=0,0002).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica gemcitabinei a fost studiată la 353 de pacienţi în şapte studii clinice. Cele 121 de
femei şi cei 232 de bărbaţi au avut vârsta cuprinsă între 29 şi 79 ani. Dintre aceşti pacienţi,
aproximativ 45% aveau cancer pulmonar fără celule mici şi 35% erau diagnosticaţi cu cancer
pancreatic. Următorii parametrii farmacocinetici s-au obţinut pentru doze cuprinse în intervalul 500 şi
2592 mg/m2 care au fost perfuzate de la 0,4 până la 1,2 ore.
12
Concentraţiile plasmatice maxime (obţinute în interval de 5 minute de la finalizarea perfuziei) au fost
cuprinse între 3,2 şi 45,5 μg/ml. Concentraţiile plasmatice ale compusului de bază după o doză de
1000 mg/m2 şi 30 minute sunt mai mari de 5 μg/ml pentru aproximativ 30 de minute după finalizarea
perfuziei şi mai mari de 0,4 μg/ml pentru încă o oră după aceea.
Distribuţie
Volumul de distribuţie în compartimentul central a fost de 12,4 l/m2 pentru femei şi de 17,5 l/m2
pentru bărbaţi (variabilitatea inter-individuală a fost 91,9%). Volumul de distribuţie în compartimentul
periferic a fost de 47,4 l/m2. Volumul de distribuţie în compartimentul periferic nu a fost dependent de
sex.
Legarea de proteinele plasmatice a fost considerată ca fiind neglijabilă.
Timp de înjumătăţire plasmatică: acesta a variat între 42 şi 94 minute depinzând de vârstă şi sex.
Pentru schema de administrare recomandată, eliminarea gemcitabinei este practic completă într-un
interval de 5 până la 11 ore de la iniţierea perfuziei. Gemcitabina nu se acumulează în cazul
administrării repetate, o dată pe săptămână.
Metabolizare
Gemcitabina este metabolizată rapid de către citidin–dezaminază în ficat, rinichi, sânge şi alte ţesuturi.
Metabolizarea intracelulară a gemcitabinei produce derivaţi mono–, di–şi trifosfaţi de gemcitabină
(dFdCMP, dFdCDP şi dFdCTP), dintre care dFdCDP şi dFdCTP sunt consideraţi activi. Aceşti
metaboliţi intracelulari nu au fost detectaţi în plasmă şi în urină. Principalul metabolit, 2’–dezoxi–
2’,2’–difluorouridină (dFdU) este inactiv şi este detectabil în plasmă şi în urină.
Excreţie
Clearance-ul sistemic a variat de la 29,2 l/oră şi m2 până la 92,2 l/oră şi m2 fiind dependent de sex şi
vârstă (variabilitatea inter-individuală a fost de 52,2%). La femei, clearance-ul este cu aproximativ
25% mai mic decât în cazul bărbaţilor. Deşi este rapid, clearance-ul atât pentru femei cât şi pentru
bărbaţi pare să scadă cu vârsta. Pentru doza recomandată de gemcitabină de 1000 mg/m2, administrată
sub formă de perfuzie cu durata de 30 minute, valori ale clearance-ului mai mici la femei şi bărbaţi nu
necesită scăderi ale dozei de gemcitabină.
Excreţie urinară: Mai puţin de 10% se elimină sub formă nemodificată.
Clearance-ul renal a fost între 2 şi 7 l/oră şi m2.
În timpul săptămânii post-administrare, o proporţie de 92 până la 98% din doza de gemcitabină
administrată este regăsită, 99% în urină, în principal sub formă de dFdU; restul de 1% se elimină în
materiile fecale.
Cinetica dFdCTP
Acest metabolit se găseşte în celulele mononucleare circulante şi informaţiile care urmează se referă la
aceste celule. Concentraţiile intracelulare cresc proporţional cu dozele de gemcitabină administrate:
dozele între 35 şi 350 mg/m2 şi 30 minute realizează la starea de echilibru concentraţii de 0,4-5 μg/ml.
La concentraţii plasmatice ale gemcitabinei mai mari de 5 μg/ml, valorile dFdCTP nu mai cresc, fapt
care sugerează că formarea sa în aceste celule este saturabilă.
Timpul de înjumătăţire prin eliminare este cuprins între 0,7 şi 12 ore.
Cinetica dFdU
Concentraţia plasmatică maximă (în interval de 3-15 minute după terminarea unei perfuzii cu durata
de 30 de minute de 1000 mg gemcitabină/m2): 28 -52 μg/ml.
Concentraţiile minime după administrarea săptămânală: 0,07-1,12 mg/ml, fără acumulare aparentă.
Concentraţiile plasmatice scad conform unei curbe trifazice, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică
prin eliminare fiind de 65 ore (între 33 şi 84 ore).
Formarea compusului dFdU din compusul de bază: 91- 98%.
Volumul mediu de distribuţie în compartimentul central este de 18 l/m2 (între 11 şi 22 l/m2)
Volumul mediu de distribuţie la starea de echilibru (VSS) este de 150 l/m2 (între 96 şi 228 l/m2).
Distribuţia tisulară: largă.
Clearance–ul mediu aparent: 2,5 l/oră şi m2 (între 1 şi 4 l/oră şi m2).
Excreţie urinară: integral.
13
Gemcitabină în asociere cu paclitaxel
Tratamentul asociat nu a modificat farmacocinetica gemcitabinei sau a paclitaxelului.
Gemcitabină în asociere cu carboplatină
În cazul administrării în asociere cu carboplatina, farmacocinetica gemcitabinei nu a fost modificată.
Insuficienţă renală
Insuficienţa renală uşoară până la moderată (RFG cuprinsă între 30 ml/min şi 80 ml/min) nu are efecte
marcante, semnificative asupra farmacocineticii gemcitabinei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile privind toxicitatea după doze repetate, cu durata de până la 6 luni, realizate la şoareci şi
câini, principalul efect observat a fost supresia hematopoiezei, dependentă de schema de administrare
şi doză şi care a fost reversibilă după întreruperea tratamentului.
Gemcitabina are potenţial mutagen într-un test de mutagenitate in vitro şi în cadrul testului in vivo al
micronucleilor măduvei osoase. Nu au fost efectuate studii de lungă durată la animale care să evalueze
potenţialul carcinogen.
În studiile de toxicitate asupra fertilităţii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la şoarecii
masculi, care a fost reversibilă după întreruperea tratamentului. Nu s–a observat vreun efect al
gemcitabinei asupra fertilităţii femelelor.
Evaluarea studiilor experimentale la animale a demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere, de
exemplu defecte la naştere şi alte efecte asupra dezvoltării embriofetale, a evoluţiei sarcinii şi a
dezvoltării peri- şi post-natale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista
excipienţilor
Manitol
Acetat de sodiu trihidrat
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
Flacoane nedeschise: 3 ani.
Soluţia reconstituită
Stabilitatea fizică şi chimică a medicamentului în utilizare a fost demonstrată pentru 24 ore la
temperatura de 25°C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă
soluţia nu este utilizată imediat, responsabilitatea în ceea ce priveşte durata şi condiţiile de păstrare
dinaintea utilizării revine utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să fie mai lungă de 24 ore la
25°C, cu excepţia situaţiilor când reconstituirea/diluare a avut loc în condiţii aseptice controlate şi
validate.
Soluţiile nu trebuie păstrate la frigider, deoarece poate să apară cristalizarea.
14
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. Pentru condiţiile de păstrare ale soluţiei
reconstituite vezi pct. 6.3.
6.5 Natura
şi conţinutul ambalajului
Gemcitabină EGIS 200 mg este ambalat în flacon de 10 ml din sticlă incoloră (tip I), cu dop din
cauciuc bromobutilic. Flaconul va fi ambalat cu sau fără folie protectoare din plastic.
Gemcitabină EGIS 1 g este ambalat în flacon de 50 ml din sticlă incoloră (tip I), cu dop din cauciuc
bromobutilic. Flaconul va fi ambalat cu sau fără folie protectoare din plastic.
Mărimea ambalajului
Un flacon conţine gemcitabină 200 mg.
Un flacon conţine gemcitabină 1 g.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Manipulare
Când se prepară şi se elimină soluţiile injectabile trebuie respectate precauţiile uzuale de siguranţă
pentru medicamentele citostatice. Manipularea soluţiei perfuzabile trebuie făcută într-un recipient de
siguranţă şi trebuie purtată îmbrăcăminte de protecţie şi mănuşi. Dacă nu există recipient de siguranţă,
echipamentul de protecţie va fi suplimentat cu o mască şi ochelari de protecţie. Dacă preparatul vine în
contact cu ochii, poate să apară o iritaţie gravă. Ochii trebuie clătiţi imediat cu apă din abundenţă.
Dacă iritaţia persistă, se impune consult medical. Dacă soluţia este vărsată pe piele, trebuie clătită cu
apă din abundenţă.
Instrucţiuni privind reconstituirea (şi diluarea ulterioară, dacă este efectuată)
Singurul solvent aprobat pentru reconstituirea pulberii sterile de gemcitabină este soluţia injectabilă de
clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi). Din considerente de solubilitate, concentraţia
maximă de gemcitabină în soluţia reconstituită este de 40 mg/ml. Reconstituirea la concentraţii mai
mari de 40 mg/ml poate produce dizolvare incompletă şi trebuie evitată.
1.
Se utilizează tehnici aseptice pe parcursul reconstituirii şi a oricărei diluări ulterioare a
gemcitabinei pentru administrare perfuzabilă intravenoasă.
2.
Pentru reconstituire se adaugă 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), fără
conservanţi, în flaconul de 200 mg sau 25 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml
(0,9%), fără conservanţi în flaconul de 1 g. Volumul total după reconstituire este de 5,26 ml
(flaconul de 200 mg), respectiv de 26,3 ml (flaconul de 1 g). Aceasta determină o concentraţie a
gemcitabinei de 38 mg/ml, care include volumul de înlocuire măsurat al pulberii liofilizate. Se
agită pentru dizolvare. Poate fi efectuată o diluare suplimentară cu soluţie injectabilă de clorură
de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi). Soluţia reconstituită este limpede, incoloră până la
slab gălbuie.
3.
Înainte de administrare, medicamentele destinate administrării parenterale trebuie inspectate
vizual pentru observarea particulelor şi a modificărilor de culoare. În cazul în care se observă
particule, nu se administrează.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EGIS Pharmaceuticals PLC
Keresztúri út 30-38,
15
Budapest H-1106, Ungaria
8. NUMERELE
AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gemcitabină EGIS 200 mg: 2165/2009/01-02
Gemcitabină EGIS 1 g: 2166/2009/01-02
9.
DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Noiembrie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2009
16
Document Outline
2166/2009/01-02 Prospect
PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR
Gemcitabină EGIS 200 mg, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să vi se administreze acest
medicament.
-
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
-
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, asistentei
medicale sau farmacistului.
-
Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le
poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
-
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră, asistentei
medicale sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1.
Ce este Gemcitabină EGIS şi pentru ce se utilizează
2.
Înainte de a vi se administra Gemcitabină EGIS
3.
Cum se administrează Gemcitabină EGIS
4.
Reacţii adverse posibile
5.
Cum se păstrează Gemcitabină EGIS
6.
Informaţii suplimentare
1.
CE ESTE GEMCITABINĂ EGIS ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Gemcitabină EGIS aparţine unui grup de medicamente denumite „citotoxice”. Aceste medicamente
ucid celulele care se divid, inclusiv celulele canceroase.
Gemcitabină EGIS poate fi administrat singur sau în asociere cu alte medicamente anticanceroase, în
funcţie de tipul de cancer.
Gemcitabină EGIS este utilizat pentru tratamentul următoarelor tipuri de cancer:
•
cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), singur sau împreună cu cisplatina;
•
cancer pancreatic;
•
cancer de sân, împreună cu paclitaxel;
•
cancer ovarian, împreună cu carboplatină;
•
cancer al vezicii urinare, împreună cu cisplatină.
2.
ÎNAINTE DE A VI SE ADMINISTRA GEMCITABINĂ EGIS
Nu trebuie să vi se administreze Gemcitabină EGIS
-
dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la gemcitabină sau la oricare dintre celelalte componente ale
Gemcitabină EGIS.
-
dacă alăptaţi.
Aveţi grijă deosebită cu Gemcitabină EGIS
Înaintea primei perfuzii vi se vor recolta probe de sânge pentru a se evalua dacă aveţi o funcţie renală
şi hepatică corespunzătoare. Înaintea fiecărei perfuzii vi se vor recolta probe de sânge pentru a se
evalua dacă aveţi suficiente celule sanguine pentru a vi se putea administra Gemcitabină EGIS.
1
Medicul dumneavoastră poate decide să modifice doza sau să amâne tratamentul, în funcţie de starea
dumneavoastră generală şi dacă numărul celulelor din sângele dumneavoastră este prea scăzut.
Periodic, vi se vor recolta probe de sânge pentru a se evalua funcţia rinichilor şi ficatului
dumneavoastră.
Vă rugăm spuneţi medicului dumneavoastră dacă:
•
aveţi sau aţi avut în trecut o boală de ficat, o boală de inimă sau o boală vasculară;
•
aţi efectuat recent sau dacă urmează să faceţi radioterapie;
•
aţi fost vaccinat recent;
•
v-au apărut dificultăţi la respiraţie sau vă simţiţi foarte slăbit şi sunteţi foarte palid (poate fi un
semn de insuficienţă renală).
Bărbaţii sunt sfătuiţi să nu procreeze în timpul tratamentului, precum şi timp de 6 luni după
tratamentul cu Gemcitabină EGIS. Dacă doriţi să procreaţi în timpul tratamentului, precum şi timp de
6 luni după tratament, solicitaţi sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului. Este posibil să
solicitaţi consiliere privind conservarea de spermă înainte de a începe tratamentul.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului din spital dacă luaţi sau aţi luat recent
orice alte medicamente, inclusiv dacă aţi fost vaccinat şi dacă aţi luat medicamente eliberate fără
prescripţie medicală.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă spuneţi-i medicului dumneavoastră.
Utilizarea Gemcitabină EGIS trebuie evitată în timpul sarcinii. Medicul va discuta cu dumneavoastră
despre eventualele riscuri la care sunteţi expusă când utilizaţi Gemcitabină EGIS în timpul sarcinii.
Dacă alăptaţi, spuneţi-i medicului dumneavoastră.
Trebuie să întrerupeţi alăptarea în timpul tratamentului cu Gemcitabină EGIS.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Gemcitabină EGIS vă poate face să vă simţiţi somnolent, în special dacă aţi consumat alcool etilic. Nu
conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje până în momentul în care sunteţi sigur că tratamentul cu
Gemcitabină EGIS nu vă face să vă simţiţi somnolent.
Informaţii importante privind unele componente ale Gemcitabină EGIS
Gemcitabină EGIS conţine sodiu 3,6 mg (< 1 mmol) în fiecare flacon de 200 mg şi 17,8 mg
(<1 mmol) în fiecare flacon de 1 g. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă
cu restricţie de sodiu.
3.
CUM SE ADMINISTREAZĂ GEMCITABINĂ EGIS
Doza uzuală de Gemcitabină EGIS este de 1000-1250 mg pentru fiecare metru pătrat din suprafaţa
dumneavoastră corporală. Înălţimea şi greutatea dumneavoastră sunt măsurate pentru a determina
suprafaţa dumneavoastră corporală. Medicul dumneavoastră va utiliza această suprafaţă corporală
pentru a determina doza exactă de care aveţi nevoie. Această doză poate fi modificată sau tratamentul
poate fi amânat în funcţie de numărul de celule din sângele dumneavoastră sau de starea
dumneavoastră generală.
Cât de des vi se administrează perfuzia de Gemcitabină EGIS depinde de tipul de cancer pentru care
sunteţi tratat.
Un farmacist din spital sau medicul vor dizolva pulberea de Gemcitabină EGIS înainte de a vi se
administra.
2
Gemcitabină EGIS vi se va administra întotdeauna prin perfuzie într-una dintre venele dumneavoastră.
Perfuzia va dura aproximativ 30 de minute.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Gemcitabină EGIS poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Frecvenţele reacţiilor adverse observate sunt definite ca:
•
foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10
•
frecvente: afectează între 1 şi 10 utilizatori din 100
•
mai puţin frecvente: afectează între 1 şi 10 utilizatori din 1000
•
rare: afectează între 1 şi 10 utilizatori din 10000
•
foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
•
cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Trebuie să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră dacă remarcaţi oricare dintre
următoarele:
•
febră sau infecţie (frecvente): dacă aveţi temperatura corpului de 38°C sau mai mare, transpiraţi
sau prezentaţi alte semne de infecţie (deoarece este posibil să aveţi mai puţine celule sanguine
albe decât în mod normal, acest lucru fiind foarte frecvent).
•
bătăi neregulate ale inimii (aritmie) (cu frecvenţă necunoscută).
•
durere, roşeaţă, umflături sau răni la nivelul gurii (frecvente).
•
reacţii alergice: dacă vă apare o erupţie trecătoare pe piele (foarte frecventă)/mâncărime
(frecventă) sau febră (foarte frecventă).
•
oboseală, senzaţie de leşin, dificultăţi în respiraţie sau dacă sunteţi palid (deoarece este posibil
să aveţi mai puţină hemoglobină decât este normal, ceea ce este foarte frecvent).
•
sângerări la nivelul gingiilor, nasului sau gurii sau orice sângerare care nu se opreşte, urină de
culoare roşiatică sau roz, vânătăi neaşteptate (deoarece este posibil să aveţi mai puţine
trombocite decât este normal, acest lucru fiind foarte frecvent).
•
dificultăţi în respiraţie (foarte frecvent poate să apară o dificultate moderată la respiraţie curând
după terminarea perfuziei de Gemcitabină EGIS, care este trecătoare, cu toate acestea, mai puţin
frecvent sau rar pot exista probleme pulmonare care pot fi mai severe).
Reacţiile adverse ale Gemcitabină EGIS:
Reacţii adverse foarte frecvente
Valori scăzute ale hemoglobinei (anemie)
Număr mic de celule albe în sânge
Număr mic de trombocite
Dificultăţi în respiraţie
Vărsături
Greaţă
Erupţie trecătoare pe piele de natură alergică, frecvent însoţită de mâncărime
Cădere a părului
Probleme hepatice: descoperite prin rezultate anormale ale analizelor de sânge
Sânge în urină
Teste urinare anormale: proteine în urină
Simptome asemănătoare gripei, incluzând febră
Edeme (umflare a gleznelor, degetelor, picioarelor, feţei)
3
Reacţii adverse frecvente
Febră însoţită de un număr mic al celulelor albe din sânge (neutropenie febrilă)
Anorexie (pierdere a poftei de mâncare)
Durere de cap
Insomnie
Somnolenţă
Tuse
Nas care curge
Constipaţie
Diaree
Durere, roşeaţă, umflături sau leziuni la nivelul gurii
Mâncărime
Transpiraţie
Durere musculară
Durere de spate
Febră
Slăbiciune
Frisoane
Reacţii adverse mai puţin frecvente
Pneumonie interstiţială (leziuni la nivelul cavităţilor cu aer ale plămânilor)
Spasm al căilor aeriene (şuierat)
Rezultate anormale la radiografie/scanare pulmonară (leziuni ale plămânilor)
Reacţii adverse rare
Infarct miocardic (atac de inimă)
Tensiune arterială mică
Descuamări ale pielii, ulceraţii sau formarea de băşici
Reacţii la nivelul locului de injectare
Reacţii adverse foarte rare
Număr mic de trombocite
Reacţie anafilactică (reacţie de hipersensibilitate severă/alergică)
Umezire a pielii şi băşicare severă a pielii
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută
Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
Sindrom de detresă respiratorie a adultului (inflamare severă a plămânilor care determină insuficienţă
respiratorie)
Reactivare a leziunilor de iradiere (o erupţie pe piele asemănătoare unei arsuri solare severe) care
poate apare pe pielea care a fost expusă anterior radioterapiei
Lichid în plămâni
Toxicitate post-iradiere - răni la nivelul cavităţilor cu aer ale plămânilor asociate cu radioterapia
Colită ischemică (inflamare a mucoasei intestinului gros, determinată de irigarea scăzută cu sânge)
Insuficienţă cardiacă
Insuficienţă renală
Gangrena degetelor de la mâini sau picioare
Afectare hepatică gravă, incluzând insuficienţă hepatică
Accident vascular cerebral
Este posibil să aveţi oricare dintre aceste simptome şi/sau afecţiuni. Trebuie să spuneţi imediat
medicului dumneavoastră dacă vă apare oricare dintre aceste reacţii adverse.
Dacă sunteţi îngrijorat în ceea ce priveşte oricare dintre aceste reacţii adverse, discutaţi cu medicul
dumneavoastră.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.
4
5.
CUM SE PĂSTREAZĂ GEMCITABINĂ EGIS
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi după data de expirare (EXP) înscrisă pe eticheta de flacon şi cutie.
Flacon nedeschis: acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
Soluţia reconstituită: medicamentul trebuie utilizat imediat. În cazul preparării directe, stabilitatea
fizică şi chimică în utilizare a soluţiilor reconstituite de gemcitabină a fost demonstrată pentru 24 ore
la temperatura de 25°C. Poate fi efectuată o diluare suplimentară de către personalul medical. Soluţiile
reconstituite de gemcitabină nu trebuie păstrate la frigider, deoarece poate să apară cristalizarea.
Acest medicament este destinat unei singure utilizări; orice cantitate de soluţie rămasă neutilizată
trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale.
6.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine Gemcitabină EGIS
Substanţa activă este gemcitabina. Fiecare flacon conţine gemcitabină 200 mg (sub formă de clorhidrat
de gemcitabină). Fiecare flacon conţine gemcitabină 1 g (sub formă de clorhidrat de gemcitabină).
Celelalte componente sunt manitol (E 421), acetat de sodiu trihidrat şi hidroxid de sodiu (pentru
ajustarea pH-ului).
Cum arată Gemcitabină EGIS şi conţinutul ambalajului
Gemcitabină EGIS se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă până la aproape albă, pentru
soluţie perfuzabilă, într-un flacon. Fiecare flacon conţine gemcitabină 200 mg. Fiecare flacon conţine
gemcitabină 1 g. Fiecare cutie de Gemcitabină EGIS conţine 1 flacon.
Gemcitabină EGIS este disponibil în flacoane din sticlă. Fiecare flaconul va fi ambalat cu sau fără
folie protectoare din plastic.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
EGIS Pharmaceuticals PLC
Keresztúri út 30-38,
Budapest H-1106, Ungaria
Producători:
EGIS Pharmaceuticals PLC
Keresztúri út 30-38,
Budapest H-1106, Ungaria
S.C Sindan-Pharma S.R.L.
B-dul Ion Mihalache nr. 11, 011171
Bucureşti, România
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub
următoarele denumiri comerciale:
Marea Britanie, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Slovacia:
Gemcitabine EGIS 200 mg powder for solution for infusion
Gemcitabine EGIS 1 g powder for solution for infusion
România: Gemcitabină EGIS 200 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g pulbere pentru soluţie perfuzabilă
5
Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
Egis Pharmaceuticals PLC România
Intrarea Buturugeni nr.7, sector 5, Bucureşti
Tel. 021 412 00 17; 021 412 00 31; 021 412 00 43
Fax. 021 412 00 08.
Acest prospect a fost aprobat în Noiembrie 2009
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi personalului medical:
Instrucţiuni de utilizare, manipulare şi eliminare.
1. Utilizaţi o tehnică aseptică în decursul reconstituirii şi oricărei diluări ulterioare a
gemcitabinei pentru administrare perfuzabilă intravenoasă.
2. Calculaţi doza şi numărul de flacoane de Gemcitabină EGIS necesare.
3.
Pentru reconstituire se adaugă 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), fără
conservanţi, în flaconul de 200 mg sau 25 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml
(0,9%), fără conservanţi în flaconul de 1 g. Se agită pentru dizolvare. Volumul total după
reconstituire este de 5,26 ml (flaconul de 200 mg), respectiv de 26,3 ml (flaconul de 1 g).
Aceasta determină o concentraţie a gemcitabinei de 38 mg/ml, care include volumul de înlocuire
măsurat al pulberii liofilizate. Poate fi efectuată o diluare suplimentară cu soluţie injectabilă de
clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) fără conservanţi. Soluţia reconstituită este limpede, incoloră
până la slab gălbuie.
4.
Înainte de administrare, medicamentele destinate administrării parenterale trebuie inspectate
vizual pentru observarea particulelor şi a modificărilor de culoare. În cazul în care se observă
particule, nu se administrează.
5. Soluţiile reconstituite de gemcitabină nu trebuie păstrate la frigider, deoarece poate să apară
cristalizarea. Stabilitatea fizică şi chimică în utilizare a fost demonstrată pentru 24 ore la
temperatura de 25°C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat.
Dacă nu este utilizat imediat, responsabilitatea în ceea ce priveşte durata şi condiţiile de păstrare
în uz dinaintea utilizării revine utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să fie mai lungi de 24
ore la temperatura camerei, cu excepţia situaţiilor când reconstituirea/diluarea a avut loc în
condiţii aseptice controlate şi validate.
6. Soluţiile de gemcitabină sunt destinate unei singure utilizări. Orice produs neutilizat sau material
rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale
Preparare şi precauţii în administrare
Când se prepară şi se elimină soluţiile injectabile trebuie respectate condiţiile uzuale de siguranţă
pentru medicamentele citostatice. Manipularea soluţiei perfuzabile trebuie făcută într-un recipient de
siguranţă şi trebuie purtată îmbrăcăminte de protecţie şi mănuşi. Dacă nu există recipient de siguranţă,
echipamentul de protecţie va fi suplimentat cu o mască şi ochelari de protecţie. Dacă preparatul vine în
contact cu ochii, poate să apară o iritaţie gravă. Ochii trebuie clătiţi imediat cu apă din abundenţă.
Dacă iritaţia persistă, se impune consult medical. Dacă soluţia este vărsată pe piele, trebuie clătită cu
apă din abundenţă.
Eliminare
Orice produs neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
6
2166/2009/01-02 Informaţii privind etichetarea
Gemcitabină EGIS 200 mg, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR
CUTIE
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Gemcitabină EGIS 200 mg, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină
2. DECLARAREA
SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE
Fiecare flacon conţine clorhidrat de gemcitabină, echivalent cu gemcitabină 200 mg.
Fiecare flacon conţine clorhidrat de gemcitabină, echivalent cu gemcitabină 1 g.
3. LISTA
EXCIPIENŢILOR
Manitol (E 421), acetat de sodiu trihidrat şi hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului).
4. FORMA
FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Pulbere pentru soluţie perfuzabilă
1 flacon
5. MODUL
ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
Administrare intravenoasă după reconstituire.
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Pentru o singură utilizare.
6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE
PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
1
7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
A nu păstra la frigider soluţia reconstituită.
8. DATA
DE
EXPIRARE
EXP:
9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
După deschidere, conţinutul trebuie reconstituit şi utilizat imediat.
Dacă prepararea a avut loc în condiţii aseptice, soluţia diluată poate fi păstrată pentru 24 de ore la
temperatura de 25°C.
10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE
SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE,
DACĂ ESTE CAZUL
Orice cantitate de soluţie neutilizată se va îndepărta conform procedurilor standard pentru medicamente
citotoxice.
11. NUMELE
ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EGIS Pharmaceuticals PLC
Keresztúri út 30-38,
Budapest H-1106, Ungaria
12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
200 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă: 2165/2009/01-02
1 g pulbere pentru soluţie perfuzabilă: 2166/2009/01-02
13. SERIA
DE
FABRICAŢIE
Serie:
14. CLASIFICARE
GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală – S.
15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
A se reconstitui cu 5 ml soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml.
2
A se reconstitui cu 25 ml soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml
16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE
<Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille>
3
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2165/2009/01-02 Anexa 3
2166/2009/01-02 Informaţii privind etichetarea
Gemcitabină EGIS 200 mg, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g, pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE
MICI
ETICHETĂ DE FLACON (flacon cu sau fără capac protectiv din plastic)
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE
ADMINISTRARE
Gemcitabină EGIS 200 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină EGIS 1 g pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Gemcitabină
2.
MODUL DE ADMINISTRARE
Administrare intravenoasă după reconstituire
3. DATA
DE
EXPIRARE
EXP:
4. SERIA
DE
FABRICAŢIE
Serie:
5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
200 mg gemcitabină
1 g gemcitabină
6. ALTE
INFORMAŢII
{Sigla EGIS Pharmaceuticals PLC}
4