LAMEPTIL 200 mg
SALUTAS PHARMA GMBH
SANDOZ S.R.L.
200mg
Lamotriginum
Compr.
Cutie x 1 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.
2 ani
• Lameptil 200 mg - (Cutie x 3 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.)
SANDOZ S.R.L.
200mg
Lamotriginum
Compr.
Cutie x 1 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.
2 ani
Alte moduri de comercializare ale acestui medicament
• Lameptil 200 mg - (Cutie x 1 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.)• Lameptil 200 mg - (Cutie x 3 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.)
Alte produse de la SALUTAS PHARMA GMBH
Doxazosin sandoz 4 mg (vezi c02ca04) • Carvedilol sandoz • Zapilux 20 mg • Zapilux 20 mg • Zapilux 5 mg • Esomeprazol sandoz 40 mg • Zapilux 15 mg • Paroxetina sandoz 40 mg •6350/2006/01-02; 6351/2006/01-02 Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Lameptil 25 mg, comprimate
Lameptil 50 mg, comprimate
Lameptil 100 mg, comprimate
Lameptil 200 mg, comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Lameptil 25 mg
Un comprimat conţine lamotrigină 25 mg
Lameptil 50 mg
Un comprimat conţine lamotrigină 50 mg
Lameptil 100 mg
Un comprimat conţine lamotrigină 100 mg
Lameptil 200 mg
Un comprimat conţine lamotrigină 200 mg
Excipient: lactoză
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA
FARMACEUTICĂ
Comprimate
Lameptil 25 mg: comprimate rotunde, albe, netede, cu muchia teşită şi feţe plane
Lameptil 50 mg: comprimate rotunde, albe, netede, cu muchia teşită şi feţe plane
Lameptil 100 mg: comprimate rotunde, albe, netede, cu muchia teşită şi feţe plane
Lameptil 200 mg: comprimate rotunde, albe, netede, cu muchia teşită şi feţe plane
4. DATE
CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi:
Ca monoterapie în epilepsie:
- crize parţiale
- crize generalizate
*
crize
primare
* crize secundare tonico-clonice
Adulţi şi adolescenţi:
Ca tratament adjuvant în epilepsie:
- crize parţiale
1
- crize generalizate
* crize secundare tonico-clonice
- crize convulsive asociate cu Sindromul Lennox-Gastaut
Administrarea acestui medicament se va iniţia numai de către un neurolog sau un neurolog pediatru,
experimentat în tratarea epilepsiei, sau se va utiliza în clinicile de neurologie şi similare.
4.2 Doze
şi mod de administrare
Dacă o doză de Lameptil calculată (de ex. pentru pacienţii cu disfuncţie hepatică) nu este echivalentă
cu un număr de comprimate întregi, doza care se va administra va fi egală cu cel mai mic număr de
comprimate întregi.
Pentru a se asigura doza terapeutică adecvată , este necesară monitorizarea greutatătii corporale. Doza
se va ajusta dacă greutatea corporală se modifică.
Dacă tratamentul asociat cu mai multe antiepileptice este întrerupt pentru a se face trecerea la
monoterapie cu Lameptil, sau dacă sunt adăugate alte antiepileptice la scheme de tratament care conţin
Lameptil, se va acorda atenţie efectului pe care acestea le-ar putea avea asupra farmacocineticii
diferitelor substanţe active, inclusiv asupra lamotriginei (vezi pct. 4.5).
Doza iniţială şi creşterile ulterioare de doză nu trebuie depăşite, pentru minimalizarea riscului apariţiei
unei erupţii (vezi pct. 4.4).
Adulţi şi adolescenţi
Monoterapie (vezi Tabelul 1)
Doza iniţială de lamotrigină în monoterapie este de 25 mg/zi o dată pe zi timp de 2 săptămâni, urmată
de 50 mg/zi o dată pe zi timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni, până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de
100-200 mg/zi, administrată o dată pe zi sau în 2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză
de 500 mg/zi pentru obţinerea răspunsului preconizat.
Terapie asociată cu alte antiepileptice (vezi Tabelul 1)
Pacienţi cărora li se administrează valproat sodic cu sau fără alte antiepileptice (vezi pct. 4.5)
Doza iniţială este de 25 mg lamotrigină o dată la două zile, timp de 2 săptămâni, urmată de 25 mg/zi o
dată pe zi timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 25-50 mg la fiecare 1-2
săptămâni, până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg/zi,
administrată o dată pe zi sau în 2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză de 500 mg/zi
pentru obţinerea răspunsului preconizat.
Pacienţi cărora li se administrează alte antiepileptice sau alte substanţe active care induc
metabolismul lamotriginei, cu sau fără alte antiepileptice, cu excepţia valproatului sodic (vezi pct.
4.5)
Doza iniţială este de 50 mg/zi, o dată pe zi, timp de 2 săptămâni, apoi 100 mg/zi administrat în 2 prize
divizate timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 100 mg la fiecare 1-2 săptămâni,
până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 200-400 mg/zi, administrată în
2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză de 500-700 mg/zi pentru obţinerea răspunsului
preconizat.
Pacienţi cărora li se administrează oxcarbazepină fără alte substanţe active care interferă cu
metabolismul lamotriginei (vezi pct. 4.5)
Doza iniţială este de 25 mg o dată pe zi timp de două săptămâni, apoi 50 mg o dată pe zi timp de două
săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 50-100 mg la fiecare 1-2 săptămâni, până la
obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg/zi, administrată o dată pe
zi sau în 2 prize divizate.
2
Tabelul 1
Creşterea recomandată a dozei de Lameptil pentru tratarea epilepsiei la adulţi şi adolescenţi (doză
zilnică totală în mg/zi)
Regim de tratament
Săptămâna Săptămâna Doza de întreţinere
1 + 2
3 + 4
Monoterapie
25 mg
50 mg
100-200 mg
(o dată pe zi) (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
zi)
Pentru a ajunge la doza de
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
12,5 mg
25 mg
100-200 mg
asociere cu valproat sodic, cu
(25 mg o dată (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
sau fără alte antiepileptice
la două zile)
zi)
Pentru a ajunge la doza de
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 25-50 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
50 mg
100 mg
200-400 mg
asociere cu antiepileptice
(o dată pe zi) (în 2 prize
(în 2 prize divizate). Pentru a ajunge
inductoare enzimatice*, cu sau
divizate)
la doza de întreţinere, doza zilnică
fără alte antiepileptice
trebuie mărită cu maximum 100 mg
(exceptând valproatul sodic)
la fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
25 mg
50 mg
100-200 mg
asociere cu oxcarbazepine,
(o dată pe zi) (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
fără alţi inductori sau
zi)
Pentru a ajunge la doza de
inhibitori enzimatici
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
*de ex. fenitoină, carbamazepină, fenobarbital, primidonă sau alţi inductori enzimatici (vezi pct. 4.5)
La pacienţii în tratament cu antiepileptice a căror interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina nu este
cunoscută în prezent, se vor folosi recomandările de creştere a dozei pentru Lameptil administrat
concomitent cu valproatul sodic, iar după aceea doza se va creşte până la obţinerea răspunsului optim.
Grupe speciale de pacienţi
Copii sub 12 ani
Acest medicament nu se recomandă pentru copiii din această grupă de vârstă.
Pacienţi vârstnici (>65 ani)
Nu este necesară o ajustare a dozei, faţă de schemele recomandate. Farmacocinetica lamotriginei la
această grupă de vârstă nu diferă semnificativ de cea pentru restul populaţiei.
Insuficienţă hepatică
Iniţial, dozele de creştere şi de întreţinere trebuie reduse în general cu aproximativ 50% la pacienţii cu
insuficienţă hepatică moderată (Child-Pugh grad B) şi până la 75% la cei cu insuficienţă hepatică
severă (Child-Pugh grad C). Dozele de creştere şi de întreţinere se ajustează în funcţie de răspunsul
clinic.
În funcţie de doza recomandată, este posibil ca la pacienţii cu insuficienţă hepatică, concentraţiile
disponibile curente ale Lameptil să nu fie adecvate (vezi pct.5.2).
Insuficienţă renală
Administrarea lamotriginei la pacienţii cu insuficienţă renală se va face cu precauţie. Pentru pacienţii
cu insuficienţă renală în stadiu final, dozele iniţiale de Lameptil vor depinde de medicaţia
3
concomitentă a acestora; doze de întreţinere mai reduse pot fi eficiente la pacienţii cu insuficienţă
renală severă (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Paciente care utilizează anticoncepţionale hormonale
(a) Începerea tratamentului cu Lameptil la pacientele care iau deja anticoncepţionale hormonale:
Deşi s-a demonstrat că un anticoncepţional hormonal creşte clearance-ul lamotriginei (vezi pct 4.4 şi
4.5), nu sunt necesare ajustări faţă de recomandările de creştere a dozei, numai datorită utilizării
anticoncepţionalelor hormonale. Creşterea dozei trebuie să respecte recomandările (vezi Tabelul 1).
(b) Începerea tratamentului contraceptiv la pacientele care se află deja în tratament de întreţinere cu
Lameptil şi NU iau inductori/inhibitori ai glucoronizării lamotriginei:
Ar putea fi necesar ca doza de întreţinere a lamotriginei să fie crescută chiar şi de două ori, în funcţie
de răspunsul clinic individual (vezi pct 4.4 şi 4.5).
(c) Întreruperea administrării anticoncepţionalelor hormonale la pacientele care se află deja în
tratament de întreţinere cu Lameptil şi NU iau inductori/inhibitori ai glucoronizării lamotriginei:
Ar putea fi necesar ca doza de întreţinere de Lameptil să fie redusă chiar cu 50%, în funcţie de
răspunsul clinic individual (vezi pct 4.4 şi 4.5).
Reluarea terapiei
Necesitatea creşterii până la doza de întreţinere se va evalua atent la reluarea tratamentului cu
Lameptil la pacienţii care l-au întrerupt indiferent de motiv, deoarece riscul apariţiei unei erupţii grave
este asociat cu dozele iniţiale crescute şi cu depăşirea pragului recomandat de creştere a dozei de
Lameptil (vezi pct 4.4). Cu cât durata de timp de la administrarea anterioară este mai mare, cu atât
trebuie acordată mai multă atenţie creşterii dozei de întreţinere. Dacă perioada trecută de la
întreruperea tratamentului cu Lameptil depăşeşte de cinci ori timpul de înjumătăţire plasmatică (vezi
pct 5.2), doza de Lameptil se va creşte în general până la doza de întreţinere conform schemei
recomandate.
Mod de administrare
Comprimatele de Lameptil se înghit întregi, cu puţină apă.
Se vor alege acele concentraţii care să permită administrarea dozei stabilite folosind numai
comprimate întregi.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la lamotrigină sau la oricare dintre excipienţii medicamentului.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Datorită posibilelor reacţii încrucişate, Lameptil se va administra cu precauţii deosebite la persoanele
cu hipersensibilitate cunoscută la carbamazepină şi fenitoină.
Reacţii cutanate
Au fost raportate reacţii adverse cutanate, care au apărut în general în primele 8 săptămâni de la
începerea tratamentului cu Lameptil. Majoritatea erupţiilor cutanate sunt uşoare şi autolimitate. Au
fost raportate rar erupţii cutanate grave, inclusiv sindrom Stevens Johnson (SJS) şi necroliză
epidermică toxică (NET) (vezi pct. 4.8).
Rapoartele din studiile la adulţii cu epilepsie la care s-au aplicat recomandările curente de
administrare au arătat o incidenţă a erupţiei cutanate grave de aproximativ 1 la 500. Incidenţa
aproximativă a erupţiilor cutanate grave raportate ca SJS la adulţi şi copiii de peste 12 ani este de 1 la
1000.
În plus, riscul global de erupţie cutanată pare a fi în strânsă legătură cu:
4
- doze
iniţiale crescute de Lameptil şi depăşirea pragului recomandat de creştere a dozei de
lamotrigină (vezi pct. 4.2)
- utilizarea
concomitentă de valproat sodic (vezi pct. 4.2 şi 4.5).
Toţi pacienţii care se confruntă cu o erupţie cutanată trebuie evaluaţi imediat, iar tratamentul cu
Lameptil se întrerupe şi nu se mai reia decât dacă erupţia nu are în mod clar nici o legătură cu
substanţa activă.
De asemenea, erupţia cutanată a fost raportată ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu
un model variabil de simptome sistemice, inclusiv febră, limfadenopatie, edem facial şi tulburări
hematologice şi hepatice. Sindromul prezintă un spectru larg de severitate clinică şi, rareori, poate
conduce la coagulare intravasculară diseminată (CID) şi la insuficienţă multiorganică. Este important
de reţinut că manifestările precoce de hipersensibilitate (de exemplu febră, limfadenopatie) pot apărea
chiar dacă erupţia cutanată nu este evidentă. Pacienţii trebuie avertizaţi să solicite consult medical
imediat dacă apar astfel de semne şi simptome. Dacă apar astfel de semne şi simptome, pacientul
trebuie consultat imediat, iar tratamentul cu Lameptil trebuie întrerupt dacă nu se poate stabili o
etiologie alternativă.
Întreruperea administrării Lameptil
Întreruperea bruscă a administrării lamotriginei poate provoca reapariţia crizelor. În afară de cazul în
care raţiuni de siguranţă (de exemplu erupţie cutanată) impun o întrerupere bruscă, doza de Lameptilse
va reduce gradat, de-a lungul unei perioade de 2 săptămâni.
Trebuie luate în considerare posibilele interacţiuni farmacocinetice în cazul unei modificări a
tratamentului (de exemplu introducerea sau oprirea altor antiepileptice, vezi pct.4.2 şi 4.5).
Lamotrigina poate creşte numărul crizelor la unii pacienţi.
Metabolismul acidului folic
Lamotrigina este un inhibitor slab al reductazei acidului dihidrofolic, existând deci posibilitatea de
interferenţă cu metabolismul acidului folic în tratamentul pe termen lung (vezi pct 4.5).
Alte organe
În literatura de specialitate există raportări de crize convulsive severe, inclusiv status epilepticus, care
pot conduce la rabdomioliză, disfuncţii multiorganice şi coagulare intravasculară diseminată (CID),
uneori cu rezultate letale. Cazuri similare au apărut în asociere cu utilizarea de lamotrigină.
Utilizarea în asociere cu anticoncepţionalele orale
S-a demonstrat că asocierea etinilestradiol/levonorgestrel (30 mcg / 150 mcg) reduce concentraţia
plasmatică de lamotrigină, crescând semnificativ clearance-ul (vezi pct 4.5). Astfel, doza de Lameptil
ar putea necesita ajustare (vezi pct 4.2).
Există de asemenea o creştere modestă a clearance-ului de levonorgestrel şi a concentraţiilor
plasmatice de FSH şi LH dacă sunt folosite concomitent cu Lameptil (vezi pct 4.5). Posibilitatea
apariţiei unor efecte asupra eficacităţii metodei contraceptive nu poate fi exclusă. Prin urmare,
pacientele trebuie instruite să raporteze imediat orice modificări apărute în ciclul menstrual.
Alte anticoncepţionale orale şi tratamente hormonale nu au fost studiate, totuşi pot afecta în mod
similar parametrii farmacocinetici ai lamotriginei.
Insuficienţă renală
Trebuie luate măsuri de precauţie la tratarea pacienţilor cu insuficienţă renală, deoarece timpul de
înjumătăţire al lamotriginei se poate prelungi în caz de insuficienţă renală severă. Se preconizează de
asemenea acumularea metabolitului glucuronid.
Insuficienţă hepatică
5
Principala cale de eliminare este metabolizarea hepatică. În baza datelor farmacocinetice la subiecţii
cu insuficienţă hepatică, se recomandă ajustarea dozei în funcţie de severitate (Clasificare Child-
Pugh).
Pacienţi în treatment cu alte preparate care conţin lamotrigină
Lameptil nu trebuie administrat pacienţilor trataţi în mod curent cu orice alte preparate care conţin
lamotrigină, fără a consulta în prealabil un medic.
Reluarea tratamentului
Se recomandă ca tratamentul cu Lameptil să nu fie reluat la pacienţii care l-au întrerupt din cauza unei
erupţii cutanate asociate cu un tratament anterior cu lamotrigină, decât dacă posibilele avantaje sunt în
mod clar mult mai importante decât riscurile (vezi pct. 4.2).
Femei aflate în perioada fertilă
Femeile aflate în perioada fertilă şi în timpul sarcinii trebuie să utilizeze pe cât posibil antiepilepticele
în monoterapie, deoarece riscul de malformaţii poate creşte în cazul tratamentului cu asocieri de mai
multe anticonvulsivante.
Intoleranţă la lactoză
Deoarece medicamentul conţine lactoză nu trebuie administrat pacienţilor cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficienţă de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-
galactoză.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul lamotriginei asupra farmacocineticii altor substanţe active
Antiepileptice
Au fost raportate evenimente nervos- centrale, inclusiv cefalee, greaţă, vedere înceţoşată, ameţeală,
diplopie şi ataxie la pacienţii la care s-a administrat carbamazepină după introducerea lamotriginei. De
regulă, astfel de efecte dispar la reducerea dozei de carbamazepină.
Deşi au fost raportate modificări ale concentraţiilor plasmatice ale altor antiepileptice, studiile
controlate nu au arătat că lamotrigina ar afecta concentraţia plasmatică medicamentelor antiepileptice
administrate concomitent. Studiile in vitro indică faptul că lamotrigina nu înlocuieşte alte
antiepileptice de pe locurile de legare de proteine.
Anticoncepţionale hormonale
În cadrul unui studiu efectuat cu 16 voluntari femei, o doză de lamotrigină de 300 mg la starea de
echilibru nu a avut nici un efect asupra farmacocineticii componentei etinilestradiol dintr-un
contraceptiv combinat cu administrare orală. A fost observată o uşoară creştere a clearance-ului total
al componentei levonorgestrel. Măsurarea concentraţiei plasmatice de FSH, LH şi estradiol în cadrul
studiului a indicat o oarecare pierdere a supresiei activităţii hormonale ovariene la unele femei.
Impactul acestei uşoare creşteri a clearance-ului de levonorgestrel şi modificările de FSH şi LH
plasmatic asupra activităţii ovulare ovariene nu sunt cunoscute (vezi pct. 4.4). Nu au fost studiate
efectele altor doze de lamotrigină (altele decât 300 mg/zi) iar studii cu alte preparate hormonale pentru
femei nu au fost efectuate.
Efecte ale altor substanţe active asupra farmacocineticii lamotriginei
Antiepilepticele care induc enzimele de metabolizare (cum ar fi fenitoină, carbamazepină, fenobarbital
şi primidonă) potenţează metabolismul lamotriginei şi pot necesita creşterea dozelor (vezi pct. 4.2).
Valproatul sodic în schimb reduce metabolizarea lamotriginei şi creşte în medie timpul de
înjumătăţire plasmatică a lamotriginei aproape de două ori (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
6
Substanţe active care
Substanţe active care induc
Substanţe active care nu inhibă
inhibă semnificativ
semnificativ glucoronidarea
şi nici nu induc semnificativ
glucoronidarea
lamotriginei
glucoronidarea lamotriginei
lamotriginei
Carbamazepină
Litiu
Fenitoină
Bupropionă
Valproat sodic
Primidonă
Olanzapină
Fenobarbital
Oxcarbazepină**
Rifampicină***
Combinaţie
Etinilestradiol/Levonorgestrel*
* Alte anticoncepţionale orale şi tratamente hormonale nu au fost studiate, totuşi pot avea efecte
similare asupra parametrilor farmacocinetici ai lamotriginei.
** În cadrul unui studiu efectuat cu voluntari adulţi sănătoşi, cu lamotrigină în doze de 200 mg/zi şi
1200 mg/zi oxcarbazepină, rezultatele au arătat că, în comparaţie cu placebo, valorile medii pentru
Cmax şi ASC (0-24) a lamotriginei în starea de echilibru au fost reduse cu 2%, respectiv 8%.
Intervalele de siguranţă de 90% au indicat că diferenţele au fost între –22% şi +8% pentru ASC (0-24)
şi –15% şi +15% pentru Cmax. Evenimente adverse au fost raportate mai frecvent în cazul asocierii
oxcarbazepinei cu lamotrigină decât atunci când fiecare din acestea e utilizat ca monoterapie.
Evenimentele adverse cel mai des întâlnite au fost cefaleea, ameţeala, greaţa şi somnolenţa.
*** În cadrul unui studiu efectuat cu 10 adulţi sănătoşi bărbaţi, rifampicina a crescut clearance-ul şi a
scurtat timpul de înjumătăţire plasmatică a lamotriginei.
Anticoncepţionale hormonale
În cadrul unui studiu efectuat cu 16 femei voluntare, 30 mcg etinilestradiol/150 mcg levonorgestrel
incluse într-un contraceptiv combinat cu administrare orală au determinat o creştere de aproximativ
două ori a clearance-ului global al lamotriginei, conducând la o reducere medie de 52%, respectiv 39%
a ASC şi Cmax ale lamotriginei. Concentraţiile plasmatice de lamotrigină au crescut gradat în
săptămâna de tratament inactiv (săptămâna „fără pilulă”), cu concentraţii pre-doză la sfârşitul
săptămânii de tratament inactiv în medie de aproximativ două ori mai mari decât în timpul
tratamentului concomitent.
Dacă efectul terapeutic al lamotriginei este nesigur deşi s-au făcut ajustări de doză, trebuie luată în
considerare folosirea unei metode contraceptive nehormonale.
Clinicienii trebuie să adapteze adecvat tratamentul femeilor care au început sau au întrerupt o metodă
contraceptivă în timpul tratamentului cu lamotrigină.
Substanţe active antipsihotice
Farmacocinetica litiului după 2 g de gluconat de litiu anhidru administrat de două ori pe zi timp de
şase zile la 20 subiecţi sănătoşi nu a fost modificată de administrarea concomitentă de 100 mg/zi
lamotrigină.
Doze orale multiple de bupropionă nu au avut efecte semnificative din punct de vedere statistic asupra
farmacocineticii lamotriginei în doză unică, la 12 subiecţi, şi a prezentat doar o creştere uşoară a ASC
pentru lamotrigină glucuronid.
Experimentele de inhibare in vitro au indicat că formarea metabolitului principal al lamotriginei, 2-N-
glucuronid, a fost afectat minim de coincubarea cu amitriptilină, bupropionă, clonazepam, haloperidol
sau lorazepam. Datele de metabolism al bufuralolului la nivel microzomal hepatic uman au sugerat că
lamotrigina nu reduce clearance-ul substanţelor active eliminate în principal prin CYP2D6. Rezultatele
experimentelor in vitro sugerează de asemenea că este puţin probabil ca clearance-ul lamotriginei să
fie afectat de clozapină, fluoxetină, fenelzină, risperidonă, sertralină sau trazodonă. Totuşi, s-a raportat
că sertralina poate creşte toxicitatea lamotriginei, crescând concentraţia plasmatică a acesteia.
Acid folic
Interacţiunea cu metabolismul acidului folic (vezi pct. 4.4 şi 4.6).
7
Pe parcursul administrării clinice prelungite de lamotrigină, aceasta nu induce modificări semnificative
în concentraţia de hemoglobină, în volumul corpuscular mediu ori în concentraţiile plasmatice sau
eritrocitare de acid folic, până la 1 an sau a concentraţiei eritrocitare de acid folic până la 5 ani.
4.6 Sarcina
şi alăptarea
Sarcina
Risc legat de epilepsie şi în general de tratamentul antiepileptic
Se ştie că nou-născuţii din mame care utilizează antiepileptice sau care suferă de epilepsie se confruntă
mai des cu probleme ca anomalii cardiace şi cranio-faciale decât alţi sugari. Tratamentul cu mai multe
antiepileptice în timpul sarcinii poate creşte riscul de malformaţii fetale şi prin urmare trebuie evitat,
exceptând cazul în care pare a fi justificat după evaluarea raportului risc/beneficiu.
Risc legat de tratamentul cu lamotrigină
Sunt disponibile doar date limitate cu privire la utilizarea de lamotriginei în timpul sarcinii.
Lamotrigina traversează bariera feto-placentară; concentraţiile plasmatice la unii nou-născuţi au atins
niveluri terapeutice. Lamotrigina nu se va folosi în sarcină, în afară de cazul în care posibilele avantaje
ale tratamentului pentru mamă sunt mai importante decât posibilele riscuri pentru dezvoltarea fătului.
Reducerea sau întreruperea profilaxiei crizelor poate prezenta un risc considerabil atât pentru mamă,
cât şi pentru făt şi acest risc este probabil mai mare decât orice risc de malformaţii.
Experimentele din studiile preclinice nu au prezentat dovezi de efecte teratogene (vezi pct.5.3).
Lamotrigina are un efect inhibitor slab asupra reductazei acidului dihidrofolic şi prin urmare poate
conduce teoretic la un risc crescut de probleme embriofetale, reducând nivelurile de acid folic.
Administrarea de acid folic când se planifică o sarcină şi în primele luni de sarcină poate fi luată în
considerare.
Modificările fiziologice în timpul sarcinii pot afecta concentraţiile plasamtice de lamotrigină şi/sau
efectul terapeutic. Au existat raprtări de concentraţii plasmatice scăzute de lamotrigină în timpul
sarcinii. Este necesară asigurarea unui tratament corepunzător cu lamotrigină la femeile însărcinate.
Alăptarea
Informaţiile sunt limitate în ceea ce priveşte utilizarea de lamotrigină în timpul alăptării.
Lamotrigina este excretată în laptele matern şi poate atinge concentraţii plasamtice la sugar similare
celor aflat în limitele terapeutice la mamă. Prin urmare, mamele trebuie să alăpteze numai după o
evaluare atentă a avantajelor faţă de riscurile pentru copil, sau să întrerupă alăptarea. Dacă copilul este
alăptat, acesta trebuie ţinut sub supraveghere pentru eventualitatea apariţiei anumitor reacţii adverse.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
În timpul tratamentului cu Lameptil, capacitatea de reacţie poate fi redusă. Acest lucru trebuie luat în
considerare în situaţiile în care este necesară o atenţie sporită, de exemplu la conducerea de vehicule şi
folosirea de utilaje.
4.8 Reacţii adverse
A fost utilizată următoarea convenţie pentru clasificarea reacţiilor adverse:
Foarte frecvente:
>1/10
Frecvente: >1/100
şi <1/10
Mai puţin frecvente:
>1/1.000 şi <1/100
Rare:
>1/10.000 şi <1/1.000
Foarte rare:
<1/10.000, incluzând cazuri izolate
8
Foarte
Frecvente Mai
puţin
Rare Foarte
rare
frecvente
frecvente
Afecţiuni
Erupţie
Sindrom
Necroliză epidermică
cutanate şi ale
cutanată1)
Stevens
toxică
ţesutului
Johnson
subcutanat
Tulburări
Tulburări
hematologice
hematologice2)
şi limfatice
Tulburări ale
Sindrom
de
sistemului
hipersensibilitate
imunitar
Tulburări
Iritabilitate
Agresivitate
Ticuri,
halucinaţii,
psihice
confuzie
Tulburări ale
Cefalee,
Somnolenţă,
Agitaţie, nelinişte,
sistemului
ameţeală
insomnie,
tulburări de mişcare,
nervos
tremor,
agravarea bolii
nistagmus,
Parkinson, efecte
ataxie
extrapiramidale,
coreoatetoză, creşterea
frecvenţei crizelor3)
Tulburări
Diplopie,
Conjunctivită
oculare
vedere
înceţoşată
Tulburări
Tulburări
gastro-
gastro-
intestinale
intestinale,
greaţă,
vărsături,
diaree
Tulburări
Creşterea valorilor
hepatobiliare
probelor hepatice,
disfuncţie hepatică,
insuficienţă hepatică4)
Tulburări
Reacţii similare
musculo-
lupusului
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Tulburări
Oboseală
generale
1) În cadrul studiilor clinice dublu-orb, cu lamotrigină ca tratament adjuvant, au apărut erupţii cutanate
la maximum 10% dintre pacienţii cărora li s-a administrat lamotrigină şi la 5% dintre pacienţii cărora
li s-a administrat placebo. Erupţiile cutanate au condus la întreruperea tratamentului cu lamotrigină la
2% dintre pacienţi. Erupţia, de regulă cu aspect maculopapular, apare în general în interval de 8
săptămâni de la începerea tratamentului şi dispare o dată cu întreruperea administrării de lamotrigină
(vezi pct. 4.4).
Erupţiile cutanate grave apar frecvent la copii (1%) şi mai puţin frecvent la adulţi (0,3%). Erupţiile
cutanate sunt mai frecvente când lamotrigina este administrată împreună cu alte antiepileptice.
Rareori au fost raportate erupţii cutanate grave, care au putut pune viaţa în pericol, inclusiv sindrom
Stevens Johnson şi necroliză epidermică toxică (Sindrom Lyell). Deşi majoritatea dispar o dată cu
întreruperea administrării substanţei active, unii pacienţi se confruntă cu cicatrice ireversibile şi au
existat cazuri rare de deces asociat (vezi pct. 4.4).
Riscul global de apariţie a erupţiei cutanate pare a fi strâns legat de:
9
- Doze
iniţiale crescute de lamotrigină şi depăşirea dozelor de creştere recomandate pentru
tratamentul de întreţinere (vezi pct 4.2).
- Utilizarea
concomitentă de valproat sodic (vezi pct 4.2).
De asemenea, a fost raportată erupţia cutanată ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu
un model variabil de simptome sistemice (febră, limfadenopatie, edem facial, tulburări la nivel sanguin
şi hepatic, coagulare intravasculară diseminată (CID), insuficienţă multiorganică, vezi pct 4.4).
2) Tulburările hematologice (inclusiv neutropenie, leucopenie, anemie, trombocitopenie, pancitopenie,
anemie aplastică, agranulocitoză) pot fi sau nu asociate cu sindromul de hipersensibilitate.
3) Au existat raportări conform cărora lamotrigina poate agrava simptomele din boala Parkinson la
pacienţii cu această boală şi raportări izolate de reacţii extrapiramidale şi coreoatetoză la pacienţii fără
astfel de afecţiuni preexistente.
4) Disfuncţia hepatică apare de regulă în asociere cu reacţiile de hipersensibilitate, însă au existat
raportări de cazuri izolate fără semne vizibile de hipersensibilitate.
Nu sunt disponibile date suficiente cu privire la efectul lamotriginei asupra creşterii, dezvoltării şi
funcţiilor cognitive la copii.
4.9 Supradozaj
Simptome
A fost raportată ingestia unor doze unice care depăşesc de 10-20 ori doza terapeutică maximă.
Supradozajul a condus la simptome ca nistagmus, ataxie, pierderea cunoştinţei şi comă. Pot apărea
modificări ale traseului EKG (uşoară lărgire a complexului QRS şi prelungirea intervalului PR).
Tratament
În caz de supradozaj, pacientul trebuie spitalizat urmând a i se administra tratament de susţinere
corespunzător. Se vor face spălături gastrice şi se va administra tratament cu cărbune activ pentru o
eventuală intoxicaţie, dacă se consideră necesar. Nu există experienţă cu hemodializa ca tratament
pentru supradozaj. La 6 pacienţi cu insuficienţă renală, care au fost supuşi dializei timp de 4 ore, 20%
din cantitatea de lamotrigină din organism a fost eliminată.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antiepileptice, codul ATC: N03A X09
Mod de acţiune:
Rezultatele studiilor farmacodinamice sugerează că lamotrigina este un blocant al canalelor de sodiu
voltaj-dependente. Blochează impulsurile repetitive, susţinute, dependente de voltaj din neuronii de
cultură şi inhibă eliberarea patologică de glutamat (aminoacid care joacă un rol cheie în generarea
crizelor), ca şi atacurile provocate de potenţialul de acţiune evocat de glutamat.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Lamotrigina este absorbită rapid şi complet din intestin, fără un metabolism semnificativ de prim pasaj
hepatic. Concentraţia plasmatică maximă apare la aproximativ 2-3 ore de la administrarea orală.
Prevalează variabilitatea interindividuală mare la concentraţia plasmatică maximă la starea de
echilibru. Timpul până la atingerea concentraţiei maxime este uşor întârziat după ingestia de alimente,
însă proporţia absorbţiei nu este afectată. Farmacocinetica este liniară până la 450 mg, cea mai mare
doză unică testată.
10
Distribuţie
55% din lamotrigină se leagă de proteinele plasmatice. Este foarte puţin probabil ca eliberarea de pe
proteinele plasmatice să conducă la toxicitate. Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,9-1,2 l/kg.
Metabolism
Lamotrigina are acţiune inductoare asupra propriul metabolism într-o mică măsură, în funcţie de doză.
Acest lucru conduce la o scădere cu 25% a timpului de înjumătăţire plasmatică la starea de echilibru,
când se administrează 150 mg de două ori pe zi. Totuşi, nu există dovezi că lamotrigina afectează
farmacocinetica altor antiepileptice, iar datele sugerează că interacţiunile dintre lamotrigină şi
substanţele active metabolizate de enzimele citocromului P450 sunt improbabile. UDP-
glucuroniltransferazele sunt responsabile pentru metabolismul lamotriginei. Principalul metabolit găsit
în urină este 2-N glucuronide, care corespunde la 65% din doză.
Eliminare
Clearance-ul şi timpul de înjumătăţire plasmatică nu depind de doză. Timpul de înjumătăţire
plasmatică mediu de eliminare, la adulţii sănătoşi, este de 24-35 ore. Clearance-ul mediu la starea de
echilibru la voluntarii sănătoşi este de 39±14 ml/min. Clearance-ul se realizează predominant prin
metabolizare, urmat de eliminarea metaboliţilor glucuronaţi în urină. Sub 10% este eliminat în formă
neschimbată prin urină, în timp ce aproximativ 2% se excretă în fecale.
În cadrul unui studiu cu subiecţi avănd sindromul Gilbert (deficienţă de glucuroniltransferază),
clearance-ul aparent mediu s-a redus cu 32% în comparaţie cu grupa de control, însă valorile sunt în
limitele normale pentru populaţia generală.
Timpul de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei este afectat considerabil de tratamentele
administrate concomitent. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică se reduce la aproximativ 14 ore
dacă lamotrigina este administrată împreună cu substanţe active inductoare enzimatice, cum ar fi
carbamazepină sau fenitoina şi creşte până la circa 70 ore în medie dacă este administrată concomitent
cu valproat sodic singur (vezi pct. 4.2).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici (>65 ani)
Rezultatele analizei farmacocinetice efectuate pe o populaţie care include atât pacienţi tineri, cât şi
vârstnici cu epilepsie, înscrişi în aceleaşi studii, au indicat faptul că clearance-ul lamotriginei nu s-a
modificat într-o măsură relevantă din punct de vedere clinic. După doze unice, clearance-ul aparent a
scăzut cu 12% de la 35 ml/min la vârsta de 20 ani la 31 ml/min la vârsta de 70 ani. Scăderea după 48
săptămâni de tratament a fost de 10% de la 41 la 37 ml/min între grupele de tineri şi de vârstnici. În
plus, farmacocinetica lamotriginei a fost studiată la 12 subiecţi vârstnici sănătoşi după o doză unică de
150 mg. Clearance-ul mediu la persoanele vârstnice (0,39 ml/min/kg) rămâne în limitele valorilor
clearance-ului mediu (0,31 la 0,65 ml/min/kg) obţinut în 9 studii cu adulţi nevârstnici după doze unice
cuprinse între 30-450 mg.
Insuficienţă renală
Nu există experienţă de tratament cu lamotrigină la pacienţii cu insuficienţă renală. Studiile de
farmacocinetică cu doze unice la subiecţii cu insuficienţă renală indică faptul că farmacocinetica
lamotriginei este puţin afectată, însă concentraţiile plasmatice ale principalului metabolit glucuronid
au crescut aproape de 8 ori datorită clearance-ului renal redus.
Insuficienţă hepatică
A fost efectuat un studiu de farmacocinetică cu doză unică la un grup de 24 pacienţi prezentând grade
diferite de insuficienţă hepatică având ca ca grup de control 12 subiecţi sănătoşi. Clearance-ul aparent
mediu al lamotriginei a fost de 0,31, 0,24 şi 0,10 ml/min la pacienţii cu insuficienţă hepatică de grad
A, respectiv B şi C (clasificare Child Pugh), în comparaţie cu 0,34 ml/min la subiecţii sănătoşi din
grupa de control. Se vor folosi de regulă doze reduse la pacienţii cu insuficienţă hepatică de grad B şi
C (vezi pct. 4.2).
11
5.3 Date preclinice de siguranţă
În doze ce depăşesc cele mai mari doze terapeutice de întreţinere, lamotrigina nu a fost teratogenă la
şobolan, şoarece şi iepure. Dozele care provoacă toxicitate maternă au redus greutatea fătului şi au
întârziat osificarea scheletului la şobolan şi şoarece.
La şobolan a fost observată o mortalitate fetală şi postnatală crescută când lamotrigina a fost
administrat mai târziu în perioada de gestaţie (zilele 15-20).
Experimentele non-clinice nu au relevat o afectare a fertilităţii detreminată de lamotrigină. Nu există
experienţă cu privire la efectul lamotriginei asupra fertilităţii umane. Lamotrigina a redus concentraţia
de acid folic fetal la şobolani. Se presupune că deficienţa de acid folic este asociată cu un risc crescut
de malformaţii congenitale la animale, ca şi la om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista
excipienţilor
Celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de sodiu, povidonă K-30, stearat de
magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
La temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original
6.5 Natura
şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
HEXAL A.G.,
Industriestraße 25, 83607 Holzkirchen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Lameptil 25 mg
6348/2006/01-02
Lameptil 50 mg
6349/2006/01-02
Lameptil 100 mg
6350/2006/01-02
12
Lameptil 200 mg
6351/2006/01-02
9.
DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Aprilie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2006
13
6350/2006/01; 6351/2006/01 Prospect
PROSPECT
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
-
Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră şi nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Lameptil şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să luaţi Lameptil
3. Cum să luaţi Lameptil
4. Reacţii adverse posibile
5. Păstrarea Lameptil
Lameptil 25 mg , comprimate
Lameptil 50 mg , comprimate
Lameptil 100 mg , comprimate
Lameptil 200 mg , comprimate
Lamotrigină
Lameptil 25 mg
- Substanţa activă este lamotrigina. Un comprimat conţine lamotrigină 25 mg.
- Celelalte
componente
sunt
celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de
sodiu, povidonă K-30, stearat de magneziu
Lameptil 50 mg
- Substanţa activă este lamotrigina. Un comprimat conţine lamotrigină 50 mg.
- Celelalte
componente
sunt
celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de
sodiu, povidonă K-30, stearat de magneziu
Lameptil 100 mg
- Substanţa activă este lamotrigina. Un comprimat conţine lamotrigină 100 mg.
- Celelalte
componente
sunt
celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de
sodiu, povidonă K-30, stearat de magneziu
Lameptil 200 mg
- Substanţa activă este lamotrigina. Un comprimat conţine lamotrigină 200 mg.
- Celelalte
componente
sunt
celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de
sodiu, povidonă K-30, stearat de magneziu
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă:
Hexal A.G.,
Industriestraße 25, 83607 Holzkirchen, Germania
Producători:
Salutas Pharma GmBH,
Otto-von- Guericke-Allee 1, 39179 Barleben, Germania
Specifar Pharmaceuticals
11 Venizelou st., 123 51 Athens, Grecia
1
KERN Pharma S.L.,
Poligono Ind. Colon II, Venus 72, 8228 Terrassa,
Barcelona, Spania
Sofarimex Ind. Quimica e Farmaceutica,
Lda Agualva, 2735, Cacem, Portugalia
Hexal A/S,
Kanalholmen 8-18, 2650 Hvidovre, Danemarca
Bluepharma Industria Farmaceutica S.A.,
S. Martinho do Bispo, Cimo de Fala, 3041-801 Coimbra, Portugalia
1.
CE ESTE LAMEPTIL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Lameptil aparţine unei clase de medicamente numite antiepileptice, utilizate pentru tratamentul
convulsiilor epileptice şi a altor afecţiuni spastice.
Lameptil este ambalat în cutii cu blistere, conţinând 10 sau 30 comprimate.
Lameptil este destinat adulţilor şi copiilor peste 12 ani, fiind indicat în tratamentul crizelor epileptice
parţiale şi a celor generalizate primare sau secundar generalizate, precum şi a convulsiilor asociate cu
Sindromul Lennox-Gastaut
2. ÎNAINTE
SĂ LUAŢI LAMEPTIL
Nu luaţi Lameptil:
- dacă sunteţi hipersensibil (alergic) la lamotrigină sau la oricare dintre celelalte componente ale
Lameptil
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Lameptil:
Datorită posibilelor reacţii încrucişate, Lameptil se va administra cu precauţii deosebite la persoanele
cu hipersensibilitate cunoscută la carbamazepină şi fenitoină.
Reacţii cutanate
Au fost raportate reacţii adverse cutanate, care au apărut în general în primele 8 săptămâni de la
începerea tratamentului cu Lameptil. Majoritatea erupţiilor cutanate sunt uşoare şi autolimitate. Au
fost raportate rar erupţii cutanate grave, inclusiv sindrom Stevens Johnson (SJS) şi necroliză
epidermică toxică (NET).
Rapoartele din studiile la adulţii cu epilepsie la care s-au aplicat recomandările curente de
administrare au arătat o incidenţă a erupţiei cutanate grave de aproximativ 1 la 500. Incidenţa
aproximativă a erupţiilor cutanate grave raportate ca SJS la adulţi şi copiii de peste 12 ani este de 1 la
1000.
În plus, riscul global de erupţie cutanată pare a fi în strânsă legătură cu:
- doze
iniţiale crescute de Lameptil şi depăşirea pragului recomandat de creştere a dozei de
lamotrigină,
- utilizarea
concomitentă de valproat sodic.
Toţi pacienţii care se confruntă cu o erupţie cutanată trebuie evaluaţi imediat, iar tratamentul cu
Lameptil se întrerupe şi nu se mai reia decât dacă erupţia nu are în mod clar nici o legătură cu
substanţa activă.
De asemenea, erupţia cutanată a fost raportată ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu
un model variabil de simptome sistemice, inclusiv febră, limfadenopatie, edem facial şi tulburări
hematologice şi hepatice. Sindromul prezintă un spectru larg de severitate clinică şi, rareori, poate
2
conduce la coagulare intravasculară diseminată (CID) şi la insuficienţă multiorganică. Este important
de reţinut că manifestările precoce de hipersensibilitate (de exemplu febră, limfadenopatie) pot apărea
chiar dacă erupţia cutanată nu este evidentă. Pacienţii trebuie avertizaţi să solicite consult medical
imediat dacă apar astfel de semne şi simptome. Dacă apar astfel de semne şi simptome, pacientul
trebuie consultat imediat, iar tratamentul cu Lameptil trebuie întrerupt dacă nu se poate stabili o
etiologie alternativă.
Se recomandă ca tratamentul cu Lameptil să nu fie reluat la pacienţii care l-au întrerupt din cauza unei
erupţii cutanate asociate cu un tratament anterior cu lamotrigină, decât dacă posibilele avantaje sunt în
mod clar mult mai importante decât riscurile.
Trebuie luate în considerare posibilele interacţiuni farmacocinetice în cazul unei modificări a
tratamentului (de exemplu introducerea sau oprirea altor antiepileptice). Ca şi alte antiepileptice
lamotrigina poate creşte numărul crizelor la unii pacienţi.
Lamotrigina este un inhibitor slab al reductazei acidului dihidrofolic, existând deci posibilitatea de
interferenţă cu metabolismul acidului folic în tratamentul pe termen lung.
Pe parcursul administrării clinice prelungite de lamotrigină, aceasta nu a indus totuşi modificări
semnificative în concentraţia de hemoglobină, în volumul corpuscular mediu ori în concentraţiile
plasmatice sau eritrocitare de acid folic, până la 1 an sau a concentraţiei eritrocitare de acid folic până
la 5 ani.
În literatura de specialitate există raportări de crize convulsive severe, inclusiv status epilepticus, care
pot conduce la rabdomioliză, disfuncţii multiorganice şi coagulare intravasculară diseminată (CID),
uneori cu rezultate letale. Cazuri similare au apărut în asociere cu utilizarea de lamotriginei.
Insuficienţă renală
Trebuie luate măsuri de precauţie la tratarea pacienţilor cu insuficienţă renală, deoarece timpul de
înjumătăţire al lamotriginei se poate prelungi în caz de insuficienţă renală severă. Se preconizează de
asemenea acumularea metabolitului glucuronid.
Insuficienţă hepatică
Principala cale de eliminare este metabolizarea hepatică. În baza datelor farmacocinetice la subiecţii
cu insuficienţă hepatică, se recomandă ajustarea dozei în funcţie de severitate (Clasificare Child-
Pugh).
Copii sub 12 ani
Acest produs medicamentos nu se recomandă pentru copiii din această grupă de vârstă.
Pacienţi vârstnici (>65 ani)
Nu este necesară o ajustare a dozei, faţă de schemele recomandate. Farmacocinetica lamotriginei la
această grupă de vârstă nu diferă semnificativ de cea pentru restul populaţiei.
Femei aflate în perioada fertilă
Femeile aflate în perioada fertilă şi în timpul sarcinii trebuie să utilizeze pe cât posibil antiepilepticele
în monoterapie, deoarece riscul de malformaţii poate creşte în cazul tratamentului cu asocieri de mai
multe anticonvulsivante.
Sarcina
Sunt disponibile doar date limitate cu privire la utilizarea de lamotriginei în timpul sarcinii.
Lamotrigina traversează bariera feto-placentară; concentraţiile plasmatice la unii nou-născuţi au atins
niveluri terapeutice. Lamotrigina nu se va folosi în sarcină, în afară de cazul în care posibilele avantaje
ale tratamentului pentru mamă sunt mai importante decât posibilele riscuri pentru dezvoltarea fătului.
Reducerea sau întreruperea profilaxiei crizelor poate prezenta un risc considerabil atât pentru mamă,
cât şi pentru făt şi acest risc este probabil mai mare decât orice risc de malformaţii.
Experimentele din studiile preclinice nu au prezentat dovezi de efecte teratogene. Lamotrigina are un
efect inhibitor slab asupra reductazei acidului dihidrofolic şi prin urmare poate conduce teoretic la un
risc crescut de probleme embriofetale, reducând nivelurile de acid folic. Administrarea de acid folic
când se planifică o sarcină şi în primele luni de sarcină poate fi luată în considerare.
Modificările fiziologice în timpul sarcinii pot afecta concentraţiile plasamtice de lamotrigină şi/sau
efectul terapeutic. Au existat raprtări de concentraţii plasmatice scăzute de lamotrigină în timpul
sarcinii. Este necesară asigurarea unui tratament corepunzător cu lamotrigină la femeile însărcinate.
3
Alăptarea
Informaţiile sunt limitate în ceea ce priveşte utilizarea de lamotrigină în timpul alăptării.
Lamotrigina este excretată în laptele matern şi poate atinge concentraţii plasamtice la sugar similare
celor aflate în limite terapeutice la mamă. Prin urmare, mamele trebuie să alăpteze numai după o
evaluare atentă a avantajelor faţă de riscurile pentru copil, sau să întrerupă alăptarea. Dacă copilul este
alăptat, acesta trebuie ţinut sub supraveghere pentru eventualitatea apariţiei anumitor reacţii adverse.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
În timpul tratamentului cu Lameptil, capacitatea de reacţie poate fi redusă. Întrucât pacienţii răspund
diferit la tratament este necesar să discutaţi cu medicul dumneavostră cu privire la posibilitatea de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale Lameptil:
Deoarece medicamentul conţine lactoză nu trebuie administrat pacienţilor cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficienţă de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-
galactoză.
Utilizarea altor medicamente:
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Antiepileptice
Au fost raportate evenimente nervos -centrale, inclusiv cefalee, greaţă, vedere înceţoşată, ameţeală,
diplopie şi ataxie la pacienţii la care s-a administrat carbamazepină după introducerea lamotriginei. De
regulă, astfel de efecte dispar la reducerea dozei de carbamazepină.
Deşi au fost raportate modificări ale concentraţiilor plasmatice ale altor antiepileptice, studiile
controlate nu au arătat că lamotrigina ar afecta concentraţia plasmatică a medicamentelor
antiepileptice administrate concomitent.
Antiepilepticele care induc enzimele de metabolizare (cum ar fi fenitoină, carbamazepină, fenobarbital
şi primidonă) potenţează metabolismul lamotriginei şi pot necesita creşterea dozelor.
Valproatul sodic în schimb reduce metabolizarea lamotriginei şi creşte în medie timpul de
înjumătăţire plasmatică a lamotriginei aproape de două ori.
Lameptil nu trebuie administrat pacienţilor trataţi în mod curent cu orice alte preparate care conţin
lamotrigină, fără a consulta în prealabil un medic.
Anticoncepţionale hormonale
În cadrul unui studiu efectuat cu 16 femei voluntare, 30 mcg etinilestradiol/150 mcg levonorgestrel
incluse într-un contraceptiv combinat cu administrare orală au determinat o creştere de aproximativ
două ori a clearance-ului global al lamotriginei, conducând la o reducere a concentraţei plasmatice a
acesteia. Dacă efectul terapeutic al lamotriginei este nesigur deşi s-au făcut ajustări de doză, trebuie
luată în considerare folosirea unei metode contraceptive nehormonale. Lamotrigina nu a avut nici un
efect asupra farmacocineticii componentei etinilestradiol. A fost observată o uşoară creştere a
clearance-ului total al componentei levonorgestrel. Măsurarea concentraţiei plasmatice de FSH, LH şi
estradiol în cadrul studiului a indicat o oarecare pierdere a supresiei activităţii hormonale ovariene la
unele femei. La fel ca şi în cazul altor tratamente de lungă durată, pacientele care iau contraceptive
orale trebuie să comunice medicului orice modificări ale menstruaţiei.
Clinicienii trebuie să adapteze adecvat tratamentul femeilor care au început sau au întrerupt o metodă
contraceptivă în timpul tratamentului cu lamotrigină.
Substanţe active antipsihotice
Farmacocinetica litiului după 2 g de gluconat de litiu anhidru administrat de două ori pe zi timp de
şase zile la 20 subiecţi sănătoşi nu a fost modificată de administrarea concomitentă de 100 mg/zi
lamotrigină.
4
Doze orale multiple de bupropionă nu au avut efecte semnificative din punct de vedere statistic asupra
farmacocineticii lamotriginei în doză unică, la 12 subiecţi.
Datele obţinute experimental arată că metabolizarea lamotriginei este afectată minim de amitriptilină,
bupropionă, clonazepam, haloperidol sau lorazepam. Rezultatele experimentelor in vitro sugerează de
asemenea că este puţin probabil ca clearance-ul lamotriginei să fie afectat de clozapină, fluoxetină,
fenelzină, risperidonă, sertralină sau trazodonă. Totuşi, s-a raportat că sertralina poate creşte
toxicitatea lamotriginei, crescând concentraţia plasmatică a acesteia.
Acid folic
vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Lameptil:”
3. CUM
SĂ LUAŢI LAMEPTIL
Luaţi utilizaţi întotdeauna Lameptil exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă o doză de Lameptil calculată (de exemplu pentru pacienţii cu disfuncţie hepatică) nu este
echivalentă cu un număr de comprimate întregi, doza care se va administra va fi egală cu cel mai mic
număr de comprimate întregi.
Pentru a vă asigura că se atinge doza terapeutică, se va monitoriza greutatea corporală, în mod
particular la pacienţii pediatrici. Doza se va ajusta dacă greutatea corporală se modifică.
Dacă tratamentul asociat cu mai multe antiepileptice este întrerupt pentru a se face trecerea la
monoterapie cu Lameptil, sau dacă sunt adăugate alte antiepileptice la scheme de tratament care conţin
Lameptil, se va acorda atenţie efectului pe care acestea le-ar putea avea asupra farmacocineticii
diferitelor substanţe active, inclusiv asupra lamotriginei
Mod de administrare
Comprimatele de Lameptil se înghit întregi, cu puţină apă.
Se vor alege acele concentraţii care să permită administrarea dozei stabilite folosind numai
comprimate întregi.
În cazul în care medicul nu prescrie altfel, doza uzuală este:
Adulţi şi adolescenţi
Monoterapie (vezi Tabelul 1)
Doza iniţială de lamotrigină în monoterapie este de 25 mg/zi o dată pe zi timp de 2 săptămâni, urmată
de 50 mg/zi o dată pe zi timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni, până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200
mg/zi, administrată o dată pe zi sau în 2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză de 500
mg/zi pentru obţinerea răspunsului preconizat.
Terapie asociată cu alte antiepileptice (vezi Tabelul 1)
Pacienţi cărora li se administrează valproat sodic cu sau fără alte antiepileptice
Doza iniţială este de 25 mg lamotrigină o dată la două zile, timp de 2 săptămâni, urmată de 25 mg/zi o
dată pe zi timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 25-50 mg la fiecare 1-2
săptămâni, până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg/zi,
administrată o dată pe zi sau în 2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză de 500 mg/zi
pentru obţinerea răspunsului preconizat.
Pacienţi cărora li se administrează alte antiepileptice sau alte substanţe active care induc
metabolismul lamotriginei, cu sau fără alte antiepileptice, cu excepţia valproatului sodic
Doza iniţială este de 50 mg/zi, o dată pe zi, timp de 2 săptămâni, apoi 100 mg/zi administrat în 2 prize
divizate timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 100 mg la fiecare 1-2 săptămâni,
până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 200-400 mg/zi, administrată în
5
2 prize divizate. La unii pacienţi a fost necesară o doză de 500-700 mg/zi pentru obţinerea răspunsului
preconizat.
Pacienţi cărora li se administrează oxcarbazepină fără alte substanţe active care interferă cu
metabolismul lamotriginei
Doza iniţială este de 25 mg o dată pe zi timp de două săptămâni, apoi 50 mg o dată pe zi timp de două
săptămâni. Ulterior, doza se măreşte cu maximum 50-100 mg la fiecare 1-2 săptămâni, până la
obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg/zi, administrată o dată pe
zi sau în 2 prize divizate.
Tabelul 1
Creşterea recomandată a dozei de Lameptil pentru tratarea epilepsiei la adulţi şi adolescenţi (doză
zilnică totală în mg/zi)
Regim de tratament
Săptămâna Săptămâna Doza de întreţinere
1 + 2
3 + 4
Monoterapie
25 mg
50 mg
100-200 mg
(o dată pe zi) (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
zi)
Pentru a ajunge la doza de
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
12,5 mg
25 mg
100-200 mg
asociere cu valproat sodic, cu
(25 mg o dată (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
sau fără alte antiepileptice
la două zile)
zi)
Pentru a ajunge la doza de
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 25-50 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
50 mg
100 mg
200-400 mg
asociere cu antiepileptice
(o dată pe zi) (în 2 prize
(în 2 prize divizate). Pentru a ajunge
inductoare enzimatice*, cu sau
divizate)
la doza de întreţinere, doza zilnică
fără alte antiepileptice
trebuie mărită cu maximum 100 mg
(exceptând valproatul sodic)
la fiecare 1-2 săptămâni
Tratament adjuvant în
25 mg
50 mg
100-200 mg
asociere cu oxcarbazepine,
(o dată pe zi) (o dată pe
(o dată pe zi sau în 2 prize divizate).
fără alţi inductori sau
zi)
Pentru a ajunge la doza de
inhibitori enzimatici
întreţinere, doza zilnică trebuie
mărită cu maximum 50-100 mg la
fiecare 1-2 săptămâni
*de ex. fenitoină, carbamazepină, fenobarbital, primidonă sau alţi inductori enzimatici
La pacienţii în tratament cu antiepileptice a căror interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina nu este
cunoscută în prezent, se vor folosi recomandările de creştere a dozei pentru Lameptil administrat
concomitent cu valproatul sodic, iar după aceea doza se va creşte până la obţinerea răspunsului optim.
Grupe speciale de pacienţi
Copii sub 12 ani
Acest produs medicamentos nu se recomandă pentru copiii din această grupă de vârstă.
Pacienţi vârstnici (>65 ani)
Nu este necesară o ajustare a dozei, faţă de schemele recomandate. Farmacocinetica lamotriginei la
această grupă de vârstă nu diferă semnificativ de cea pentru restul populaţiei.
Insuficienţă hepatică
Iniţial, dozele de creştere şi de întreţinere trebuie reduse în general cu aproximativ 50% la pacienţii cu
insuficienţă hepatică moderată (Child-Pugh gradulB) şi până la 75% la cei cu insuficienţă hepatică
6
severă (Child-Pugh gradul C). Dozele de creştere şi de întreţinere se ajustează în funcţie de răspunsul
clinic.
În funcţie de doza recomandată, este posibil ca la pacienţii cu insuficienţă hepatică, concentraţiile
disponibile curente ale Lameptil să nu fie adecvate.
Insuficienţă renală
Administrarea lamotriginei la pacienţii cu insuficienţă renală se va face cu precauţie. Pentru pacienţii
cu insuficienţă renală în stadiu final, dozele iniţiale de Lameptil vor depinde de medicaţia
concomitentă a acestora; doze de întreţinere mai reduse pot fi eficiente la pacienţii cu insuficienţă
renală severă.
Paciente care utilizează anticoncepţionale hormonale
(a) Începerea tratamentului cu Lameptil la pacientele care iau deja anticoncepţionale hormonale:
Deşi s-a demonstrat că un anticoncepţional hormonal creşte clearance-ul lamotriginei, nu sunt
necesare ajustări faţă de recomandările de creştere a dozei, numai datorită utilizării
anticoncepţionalelor hormonale. Creşterea dozei trebuie să respecte recomandările (vezi Tabelul 1).
(b) Începerea tratamentului contraceptiv la pacientele care se află deja în tratament de întreţinere cu
Lameptil şi NU iau inductori/inhibitori ai glucoronizării lamotriginei:
Ar putea fi necesar ca doza de întreţinere a lamotriginei să fie crescută chiar şi de două ori, în funcţie
de răspunsul clinic individual.
(c) Întreruperea administrării anticoncepţionalelor hormonale la pacientele care se află deja în
tratament de întreţinere cu Lameptil şi NU iau inductori/inhibitori ai glucoronizării lamotriginei:
Ar putea fi necesar ca doza de întreţinere de Lameptil să fie redusă chiar cu 50%, în funcţie de
răspunsul clinic individual.
Reluarea terapiei
Necesitatea creşterii până la doza de întreţinere se va evalua atent la reluarea tratamentului cu
Lameptil la pacienţii care l-au întrerupt indiferent de motiv, deoarece riscul apariţiei unei erupţii grave
este asociat cu dozele iniţiale crescute şi cu depăşirea pragului recomandat de creştere a dozei de
Lameptil. Cu cât durata de timp de la administrarea anterioară este mai mare, cu atât trebuie acordată
mai multă atenţie creşterii dozei de întreţinere.
Dacă aveţi impresia că efectul Lameptil este prea puternic sau prea slab, spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Lameptil:
În caz de supradozaj, pacientul trebuie spitalizat urmând a i se administra tratament de susţinere
corespunzător. Se vor face spălături gastrice şi se va administra tratament cu cărbune activat pentru o
eventuală intoxicaţie, dacă se consideră necesar.
Dacă uitaţi să luaţi Lameptil:
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată..
Efecte care apar când tratamentul cu Lameptil este întrerupt:
Întreruperea bruscă a administrării lamotriginei poate provoca reapariţia crizelor.
În afară de cazul în care raţiuni de siguranţă (de exemplu erupţie cutanată) impun o întrerupere bruscă,
doza de Lameptil se va reduce gradat, de-a lungul unei perioade de 2 săptămâni.
Discutaţi obligatoriu cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe temporar sau definitiv
tratamentul cu Lameptil.
7
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Lameptil poate detremina reacţii adverse.
A fost utilizată următoarea convenţie pentru clasificarea reacţiilor adverse:
Foarte frecvente
Peste 1 din 10 pacienţi trataţi
Frecvente:
Sub 1 din 10, dar peste 1 din 100 pacienţi trataţi
Mai puţin frecvente:
Sub 1 din 100, dar peste 1 din 1000 pacienţi trataţi
Rare:
Sub 1 din 1000, dar peste 1 din 10.000 pacienţi trataţi
Foarte rare:
Sub 1 din 10.000 pacienţi trataţi
Foarte
Frecvente Mai
puţin
Rare Foarte
rare
frecvente
frecvente
Afecţiuni
Erupţie
Sindrom
Necroliză
cutanate şi
cutanată1)
Stevens
epidermică toxică
ale ţesutului
Johnson
subcutanat
Tulburări
Tulburări
hematologice
hematologice2)
şi limfatice
Tulburări ale
Sindrom
de
sistemului
hipersensibilitate
imunitar
Tulburări
Iritabilitate
Agresivitate
Ticuri,
halucinaţii,
psihice
confuzie
Tulburări ale Cefalee,
Somnolenţă,
Agitaţie, nelinişte,
sistemului
ameţeală
insomnie,
tulburări de mişcare,
nervos
tremor,
agravarea bolii
nistagmus,
Parkinson, efecte
ataxie
extrapiramidale,
coreoatetoză,
creşterea frecvenţei
crizelor3)
Tulburări
Diplopie,
Conjunctivită
oculare
vedere
înceţoşată
Tulburări
Tulburări
gastro-
gastro-
intestinale
intestinale,
greaţă,
vărsături,
diaree
Tulburări
Creşterea valorilor
hepatobiliare
probelor hepatice,
disfuncţie hepatică,
insuficienţă
hepatică4)
Tulburări
Reacţii similare
musculo-
lupusului
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Tulburări
Oboseală
generale
8
1) În cadrul studiilor clinice dublu-orb, cu lamotrigină ca tratament adjuvant, au apărut erupţii cutanate
la maximum 10% dintre pacienţii cărora li s-a administrat lamotrigină şi la 5% dintre pacienţii cărora
li s-a administrat placebo. Erupţiile cutanate au condus la întreruperea tratamentului cu lamotrigină la
2% dintre pacienţi. Erupţia, de regulă cu aspect maculopapular, apare în general în interval de 8
săptămâni de la începerea tratamentului şi dispare o dată cu întreruperea administrării de lamotrigină
.
Erupţiile cutanate grave apar frecvent la copii (1%) şi mai puţin frecvent la adulţi (0,3%). Erupţiile
cutanate sunt mai frecvente când lamotrigina este administrată împreună cu alte antiepileptice.
Rareori au fost raportate erupţii cutanate grave, care au putut pune viaţa în pericol, inclusiv sindrom
Stevens Johnson şi necroliză epidermică toxică (Sindrom Lyell). Deşi majoritatea dispar o dată cu
întreruperea administrării substanţei active, unii pacienţi se confruntă cu cicatrice ireversibile şi au
existat cazuri rare de deces asociat.
Riscul global de apariţie a erupţiei cutanate pare a fi strâns legat de:
- Doze
iniţiale crescute de lamotrigină şi depăşirea dozelor de creştere recomandate pentru
tratamentul de întreţinere.
- Utilizarea
concomitentă de valproat sodic.
De asemenea, a fost raportată erupţia cutanată ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu
un model variabil de simptome sistemice (febră, limfadenopatie, edem facial, tulburări la nivel sanguin
şi hepatic, coagulare intravasculară diseminată (CID), insuficienţă multiorganică).
2) Tulburările hematologice (inclusiv neutropenie, leucopenie, anemie, trombocitopenie, pancitopenie,
anemie aplastică, agranulocitoză) pot fi sau nu asociate cu sindromul de hipersensibilitate.
3) Au existat raportări conform cărora lamotrigina poate agrava simptomele din boala Parkinson la
pacienţii cu această boală şi raportări izolate de reacţii extrapiramidale şi coreoatetoză la pacienţii fără
astfel de afecţiuni preexistente.
4) Disfuncţia hepatică apare de regulă în asociere cu reacţiile de hipersensibilitate, însă au existat
raportări de cazuri izolate fără semne vizibile de hipersensibilitate.
Nu sunt disponibile date suficiente cu privire la efectul lamotriginei asupra creşterii, dezvoltării şi
funcţiilor cognitive la copii.
Dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-l informaţi pe
medicul dumneavoastră sau pe farmacist.
5. PĂSTRAREA LAMEPTIL
Nu utilizaţi Lameptil după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Acest prospect a fost aprobat în Aprilie 2006
9
Informaţii privind etichetarea
Lameptil 200 mg, comprimate
Lamotrigină
AMBALAJ PRIMAR - blister
Denumirea produsului: LAMEPTIL 200 mg
Denumirea substanţei active, concentraţia: lamotrigină, 200 mg
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla: HEXAL A.G.
AMBALAJ SECUNDAR - cutie
Denumirea produsului: LAMEPTIL 200 mg
Denumirea substanţei active, concentraţia: lamotrigină, 200 mg
Forma farmaceutică: comprimate
Compoziţia: lamotrigină, 200 mg şi excipienţi pentru un comprimat
Cantitatea pe ambalaj: 10 comprimate
Calea de administrare: orală
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla:
HEXAL A.G.,
Industriestraße 25, 83607 Holzkirchen, Germania
Menţiuni: A se citi prospectul înainte de utilizare.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Acest medicament conţine lactoză.
Se eliberează pe bază de prescripţie medicală P-6L.
Numărul autorizaţiei de punere pe piaţă: 6351/2006/01
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6351/2006/02 Anexa 3
Informaţii privind etichetarea
Lameptil 200 mg, comprimate
Lamotrigină
AMBALAJ PRIMAR - blister
Denumirea produsului: LAMEPTIL 200 mg
Denumirea substanţei active, concentraţia: lamotrigină, 200 mg
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla: HEXAL A.G.
AMBALAJ SECUNDAR - cutie
Denumirea produsului: LAMEPTIL 200 mg
Denumirea substanţei active, concentraţia: lamotrigină, 200 mg
Forma farmaceutică: comprimate
Compoziţia: lamotrigină, 200 mg şi excipienţi pentru un comprimat
Cantitatea pe ambalaj: 30 comprimate
Calea de administrare: orală
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla:
HEXAL A.G.,
Industriestraße 25, 83607 Holzkirchen, Germania
Menţiuni: A se citi prospectul înainte de utilizare.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Acest medicament conţine lactoză.
Se eliberează pe bază de prescripţie medicală P-6L.
Numărul autorizaţiei de punere pe piaţă: 6351/2006/02