Prospect - LAMICTAL 100 mg,

Medicamente
Producatori
Denumire

Cautare avansata

LAMICTAL 100 mg

Informatii
Caracteristici
Prospect
Ambalaj
Produse similare DCI

Firma producatoare: GLAXO OPERATIONS UK LTD.
Firma detinatoare: THE WELLCOME FOUNDATION LTD.
Concetratie: 100mg
DCI: Lamotriginum
Forma: Compr.
Ambalaj: Cutie cu blist. PVC/Al x 50 compr.
Valabilitate: 3 ani

Alte moduri de comercializare ale acestui medicament

Alte produse de la GLAXO OPERATIONS UK LTD.

Lamictal 25 mg • Zofran 4 mg • Lamictal 50 mg • Lamictal 25 mg • Alisade • Zofran 8 mg • Zovirax • Arzerra •

Version 1 AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1742/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10 Anexa 2
1743/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09
1744/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09
1745/2009/01
1746/2009/01-02-03-04-05-06-07
1747/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11
1748/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13
Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Lamictal 25 mg comprimate

Lamictal 50 mg comprimate

Lamictal 100 mg comprimate

Lamictal 2 mg comprimate dispersabile/masticabile

Lamictal 5 mg comprimate dispersabile/masticabile

Lamictal 25 mg comprimate dispersabile/masticabile

Lamictal 100 mg comprimate dispersabile/masticabile

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat de Lamictal 25 mg conţine lamotrigină 25 mg.
Excipient: Fiecare comprimat conţine lactoză 23,5 mg.

Fiecare comprimat de Lamictal 50 mg conţine lamotrigină 50 mg.
Excipient: Fiecare comprimat conţine lactoză 46,9 mg.

Fiecare comprimat de Lamictal 100 mg conţine lamotrigină 100 mg.
Excipient: Fiecare comprimat conţine lactoză 93,9 mg.

Fiecare comprimat dispersabil/masticabil de Lamictal 2 mg conţine lamotrigină 2 mg.

Fiecare comprimat dispersabil/masticabil de Lamictal 5 mg conţine lamotrigină 5 mg.

Fiecare comprimat dispersabil/masticabil de Lamictal 25 mg conţine lamotrigină 25 mg.

Fiecare comprimat dispersabil/masticabil de Lamictal 100 mg conţine lamotrigină 100 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

1

Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color
3. FORMA
FARMACEUTICĂ

Comprimat.

Comprimat dispersabil/masticabil.

Comprimate 25 mg
Comprimate de culoare brun-gălbuie deschisă, multifaţetate, de formă super-eliptică, marcate cu
“GSEC7” pe una din feţe şi ci “25” pe cealaltă.

Comprimate de 50 mg:
Comprimate de culoare brun-gălbuie deschisă, multifaţetate, de formă super-eliptică, marcate cu
“GSEE1” pe una din feţe şi cu “50” pe cealaltă

Comprimate de 100 mg:
Comprimate de culoare brun-gălbuie deschisă multifaţetate, de formă super-eliptică, marcate cu
“GSEE5” pe una din feţe şi cu “100” pe cealaltă
e

Comprimate dispersabile/masticabile de 2 mg:
Comprimate rotunde, de culoare albă sau aproape albă, cu aromă de coacăze negre, pe una din feţe cu
margini teşite şi marcate cu LTG deasupra numărului 2 iar cealalta faţă marcată cu două elipse
suprapuse în unghi drept. Comprimatele pot fi uşor marmorate.
omprimate
Comprimate dispersabile/masticabile de 5 mg:
Comprimate biconvexe, alungite, de culoare albă sau aproape albă, cu aromă de coacăze negre,
marcate cu “GSCL2” pe una dintre feţe şi cu “5” pe cealaltă. Comprimatele pot fi uşor marmorate.

Comprimate dispersabile/masticabile de 25 mg:
Comprimate multifaţetate, super-eliptice, de culoare albă sau aproape albă, cu aromă de coacăze negre,
marcate cu “GSCL5” pe una dintre feţe şi cu “25” pe cealaltă. Comprimatele pot fi uşor marmorate.

Comprimate dispersabile/masticabile de 100 mg:
Comprimate multifaţetate, super-eliptice, de culoare albă sau aproape albă, cu aromă de coacăze negre,
marcate cu “GSCL7” pe una dintre feţe şi cu “100” pe cealaltă. Comprimatele pot fi uşor marmorate.

4. DATE
CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Epilepsie

Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste
- Tratament adjuvant sau ca monoterapie în crizele convulsive parţiale şi generalizate, incluzând
convulsii tonico-clonice.
- Crizele convulsive asociate cu sindromul Lennox-Gastaut. Lamictal este administrat ca terapie
adjuvantă dar poate fi folosit ca medicament antiepileptic (MAE) de primă intenţie în
sindromul Lennox-Gastaut.
Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani
- Tratament adjuvant al crizelor convulsive parţiale şi generalizate, incluzând convulsii tonico-
clonice şi convulsii asociate cu sindromul Lennox-Gastaut.
- Monoterapie în crizele convulsive sub formă de absenţe tipice.
2

Boala bipolară

Adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste

- Prevenirea episoadelor depresive la pacienţii cu boală bipolară de tip I care prezintă
predominant episoade depresive (vezi pct. 5.1).

Lamictal nu este indicat pentru tratamentul acut al episoadelor maniacale sau depresive.

4.2 Doze
şi mod de administrare

Comprimatele de Lamictal trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate sau zdrobite.

Comprimatele dispersabile/masticabile pot fi mestecate, dispersate într-o cantitate mică de apă (cel
puţin cât pentru a acoperi întregul comprimat) sau înghiţite întregi cu puţină apă.

Dacă doza calculată de lamotrigină (de exemplu pentru tratamentul copiilor cu epilepsie sau al
pacienţilor cu insuficienţă hepatică) nu este echivalentă cu un număr de comprimate întregi, doza care
trebuie administrată va fi egală cu numărul cel mai mic de comprimate întregi.

Reluarea terapiei

La pacienţii care au întrerupt administrarea de Lamictal, indiferent de motiv, atunci când reîncep
tratamentul cu Lamictal, medicul trebuie să evalueze necesitatea de a creşte treptat doza până la cea de
întreţinere, deoarece riscul de erupţie cutanată gravă este asociat cu doze iniţiale mari şi cu depăşirea
dozelor de lamotrigină recomandate pentru creşterea dozei (vezi pct. 4.4). Cu cât este mai mare
intervalul de timp de la doza anterioară, cu atât este necesară atenţie sporită în privinţa creşterii
dozelor până la cea de întreţinere. Când intervalul de la întreruperea administrării de lamotrigină
depăşeşte de cinci ori timpul de înjumătăţire plasmatică (vezi pct. 5.2), doza de Lamictal trebuie în
general crescută treptat până la doza de întreţinere în conformitate cu schema corespunzătoare.
Se recomandă ca tratamentul cu Lamictal să nu fie reluat la pacienţii care l-au întrerupt ca urmare a
unei erupţii cutanate asociate cu un tratament anterior cu lamotrigină, cu excepţia cazului în care
beneficiul potenţial depăşeşte în mod clar riscurile.

Epilepsie

Creşterea treptată a dozelor şi dozele de întreţinere recomandate pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta
de 13 ani şi peste (Tabelul 1) şi pentru copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani (Tabelul
2) sunt prezentate mai jos. Doza iniţială şi creşterea ulterioară a dozei nu trebuie depăşite deoarece
există riscul de apariţie a unei erupţii cutanate (vezi pct. 4.4).
În cazul în care administrarea altor medicamente antiepileptice (MAE) este oprită sau când sunt
asociate alte MAE/medicamente la schemele terapeutice care conţin lamotrigină, trebuie avut în vedere
efectul pe care acest lucru îl poate avea asupra farmacocineticii lamotriginei (vezi pct 4.5).

Tabelul 1: Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste – schema terapeutică recomandată în
epilepsie
3

Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Error : Bad color Schema terapeutică
Săptămâna
Săptămâna
Doza de întreţinere uzuală
1 + 2
3 + 4
Monoterapie:
25 mg/zi
50 mg/ zi
100 − 200 mg/ zi

(o dată pe zi)
(o dată pe zi)
(o dată pe zi sau în două prize zilnice)

Pentru atingerea dozei de întreţinere,
dozele pot fi crescute cu maxim 50 - 100
mg la fiecare una până la două săptămâni
până la obţinerea răspunsului optim

La unii pacienţi a fost necesară o doză de
500 mg/zi pentru obţinerea răspunsului
dorit
Terapie adjuvantă în asociere CU valproat (inhibitor al glucuronoconjugării lamotriginei – vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
12,5 mg/ zi
25 mg/ zi
100 − 200 mg/ zi
trebuie utilizată în cazul
(administrată ca
(o dată pe zi)
(o dată pe zi sau în două prize zilnice)
asocierii cu valproat
25 mg o dată la

indiferent de medicaţia
două zile)
Pentru atingerea dozei de întreţinere,
concomitentă
dozele pot fi crescute cu maxim

25 - 50 mg la fiecare una până la două
săptămâni până la obţinerea răspunsului
optim
Terapie adjuvantă FĂRĂ valproat şi în asociere CU inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei (vezi
pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
50 mg/ zi
100 mg/ zi
200 − 400 mg/ zi
trebuie utilizată în absenţa
(o dată pe zi)
(în 2 prize
(în două prize zilnice)
valproatului, dar în asociere
zilnice)

cu:
Pentru atingerea dozei de întreţinere,

dozele pot fi crescute cu maxim 100 mg la
fenitoină
fiecare una până la două săptămâni până la
carbamazepină
obţinerea răspunsului optim
fenobarbital

primidonă
La unii pacienţi a fost necesară o doză de
rifampicină
700 mg/zi pentru obţinerea răspunsului
lopinavir/ritonavir
dorit
Terapie adjuvantă FĂRĂ valproat şi FĂRĂ inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei ( vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
25 mg/ zi
50 mg/ zi
100 − 200 mg/ zi
trebuie utilizată în cazul
(o dată pe zi)
(o dată pe zi)
(o dată pe zi sau în două prize zilnice)
asocierii cu alte

medicamente care nu inhibă
Pentru atingerea dozei de întreţinere,
şi nu induc semnificativ
dozele pot fi crescute cu maxim 50 - 100
glucuronoconjugarea
mg la fiecare una până la două săptămâni
lamotriginei
până la obţinerea răspunsului optim

La pacienţii care iau medicamente la care nu este cunoscută în prezent interacţiunea farmacocinetică cu
lamotrigina (vezi pct. 4.5), trebuie utilizat regimul terapeutic pentru administrarea de lamotrigină în asociere cu
valproat.

4

Error : Bad color Error : Bad color Tabelul 2: Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani – schema terapeutică recomandată
în epilepsie (doza zilnică totală în mg/kg şi zi)
Schema terapeutică
Săptămâna
Săptămâna
Doza de întreţinere uzuală
1 + 2
3 + 4
Monoterapia în în crizele
0,3 mg/kg şizi
0,6 mg/kg şizi
1 – 10 mg/kg şizi, deşi unii pacienţi au
convulsive sub formă de
(o dată pe zi sau (o dată pe zi
necesitat doze mai mari (de până la 15
absenţe tipice
în două prize
sau în două
mg/kg şi zi) pentru obţinerea
zilnice)
prize zilnice)
răspunsului dorit (o dată pe zi sau în
două prize zilnice).

Pentru atingerea dozei de întreţinere,
dozele pot fi crescute cu maxim
0,6 mg/kg şi zi la fiecare una până la
două săptămâni până la obţinerea
răspunsului optim
Terapie adjuvantă în asociere CU valproat (inhibitor al glucuronoconjugării lamotriginei – vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică 0,15 mg/kg şi zi* 0,3 mg/kg şi zi 1 − 5 mg/kg şi zi (o dată pe zi sau în
trebuie utilizată în cazul
(o dată pe zi)
(o dată pe zi)
două prize zilnice)
asocierii cu valproat

indiferent de medicaţia
Pentru atingerea dozei de întreţinere,
concomitentă
dozele pot fi crescute cu maxim 0,3

mg/kg la fiecare una până la două
săptămâni până la obţinerea răspunsului
optim, cu o doză de întreţinere maximă
de 200 mg/zi
Terapie adjuvantă FĂRĂ valproat şi în asocire CU inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei
(vedzi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică 0,6 mg/kg şi zi
1,2 mg/kg şi zi 5 − 15 mg/kg şi zi (o dată pe zi sau în
trebuie utilizată în absenţa
(în doză prize
(în doză prize
două prize zilnice)
valproatului, dar în asociere zilnice)
zilnice)

cu:
Pentru atingerea dozei de întreţinere,

dozele pot fi crescute cu maxim 1,2
fenitoină
mg/kg la fiecare una până la două
carbamazepină
săptămâni până la obţinerea răspunsului
fenobarbital
optim, cu o doză de întreţinere maximă
primidonă
de 400 mg/zi
rifampicină

lopinavir/ritonavir
Terapie adjuvantă FĂRĂ valproat şi FĂRĂ inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei (vezi
pct. 4.5):
Această schemă terapeutică 0,3 mg/kg şi zi
0,6 mg/kg şi zi 1 − 10 mg/kg şi zi
trebuie utilizat în cazul
(o dată pe zi sau (o dată pe zi
(o dată pe zi sau în două prize zilnice)
asocierii cu alte
în două prize
sau în două

medicamente care nu inhibă zilnice)
prize zilnice)
Pentru atingerea dozei de întreţinere,
şi nu induc semnificativ
dozele pot fi crescute cu maxim
glucuronoconjugarea
0,6 mg/kg la fiecare una până la două
lamotriginei
săptămâni până la obţinerea răspunsului

optim, cu o doză de întreţinere maximă
de 200 mg/zi

La pacienţii care iau medicamente la care nu este cunoscută în prezent interacţiunea farmacocinetică cu
lamotrigina (vezi pct. 4.5), trebuie utilizat regimul terapeutic recomandat pentru administrarea de
lamotrigină în asociere cu valproat.

5

Comprimate dispersabile/masticabile de 2 mg – unde este comercializat:dozajul cel mai mic
<* Dacă doza zilnică calculată la pacienţii care iau valproat este de 1 mg sau mai mare dar mai mică de 2
mg, atunci Lamictal 2 mg comprimate dispersabile/masticabile poate fi luat o dată la 2 zile în primele 2
săptămâni. Dacă doza zilnică calculată la pacienţii care iau valproat este mai mică de 1 mg, atunci nu trebuie
administrat Lamictal.>

Comprimate dispersabile/masticabile de 5 mg – unde nu se comercializează comprimatele
dispersabile/masticabile de 2 mg şi comprimatele dispersabile/masticabile de 5 mg reprezintă dozajul cel
mai mic comercializat:
<* Dacă doza zilnică calculată la pacienţii care iau valproat este mai mare sau egală cu 2,5 mg dar mai mică
de 5 mg, Lamictal 5 mg comprimate dispersabile/masticabile poate fi luat o dată la două zile în primele 2
săptămâni. Dacă doza zilnică calculată la pacienţii care iau valproat este mai mică de 2,5 mg, atunci nu
trebuie administrat Lamictal.>

Pentru a asigura menţinerea unei doze terapeutice, trebuie monitorizată greutatea copilului, iar doza
trebuie corectată când apar modificări ale greutăţii. Este probabil ca pacienţii cu vârsta cuprinsă între
doi şi şase ani să necesite o doză de întreţinere la limita superioară a intervalului recomandat.

Dacă se obţine controlul epilepsiei cu tratament adjuvant, medicaţia antiepileptică concomitentă poate
fi întreruptă, iar pacienţii vor continua tratamentul cu Lamictal în monoterapie.

Comprimate dispersabile/masticabile de 5 mg – în cazul în care comprimatele dispersabile/masticabile
de 2 mg nu sunt comercializate şi comprimatele dispersabile/masticabile de 5 mg reprezintă cel mai
mic dozaj comercializat:

<Trebuie menţionat faptul că cu dozajul disponibil actual al comprimatului dispersabil/masticabil de
Lamictal 5 mg, nu este posibilă iniţierea corectă a tratamentului cu lamotrigină utilizând recomandările
actuale de dozare la copii cu greutate mai mică de 17 kg.>

Copii cu vârsta sub 2 ani
Există date limitate referitoare la eficacitatea şi siguranţa lamotriginei administrată ca tratament
adjuvant în crizele convulsive parţiale la copii cu vârsta între 1 lună şi 2 ani (vezi pct. 4.4). Nu există
date referitoare la copii cu vârsta sub 1 lună. De aceea, Lamictal nu este recomandat pentru utilizare la
copii cu vârsta sub 2 ani. Dacă totuşi se ia decizia de tratament pe baza necesităţii clinice, vezi pct. 4.4,
5.1 şi 5.2.

Boala bipolară

Creşterea recomandată a dozelor şi dozele de întreţinere recomandate pentru adulţi cu vârsta de 18 ani
şi peste sunt prezentate în tabelele de mai jos. Stabilirea treptată a dozei presupune creşterea dozei de
lamotrigină pe o perioadă de şase săptămâni până la doza de întreţinere care asigură stabilizarea clinică
(Tabelul 3), după care, alte medicamente psihotrope şi/sau medicamente antiepileptice pot fi
întrerupte, dacă este indicat clinic (Tabelul 4). Ajustările dozei după adăugarea altor medicamente
psihotrope şi/sau antiepileptice sunt de asemenea furnizate mai jos (Tabelul 5). Deoarece există riscul
de apariţie a erupţiilor cutanate, doza iniţială şi creşterea ulterioară a dozei nu pot fi depăşite (vezi pct.
4.4).

6

Error : Bad color Error : Bad color Tabelul 3: Adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste – creşterea recomandată a dozei până la doza de de
întreţinere zilnică totală care asigură stabilizarea clinică în tratamentul bolii bipolare

Schemă terapeutică
Săptămâna
Săptămâna
Săptămâna 5 Doza ţintă de stabilizare
1 + 2
3 + 4
(Săptămâna 6)*

Monoterapie cu lamotrigină SAU tratament adjuvant FĂRĂ valproat şi FĂRĂ inductori ai
glucuronoconjugării lamotriginei (vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
25 mg/ zi
50 mg/zi (o
100 mg/zi (o 200 mg/zi – doza ţintă
trebuie utilizată în asocire cu (o dată pe zi)
dată pe zi sau dată pe zi sau uzuală pentru răspunsul
alte medicamente care nu
în două prize în două prize optim (o dată pe zi sau în
inhibă şi nu induc
zilnice)
zilnice)
două prize zilnice)
semnificativ

glucuronoconjugarea
Dozele utilizate în studiile
lamotriginei
clinice s-au situat în

intervalul 100-400 mg/zi

Tratament adjuvant în asociere CU valproat (inhibitor al glucuronoconjugării lamotriginei – vezi
pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
12,5 mg/ zi
25 mg/ zi
50 mg/zi
100 mg/zi – doza ţintă
trebuie utilizată în cazul
(administrată
(o dată pe zi) (o dată pe zi
uzuală pentru răspunsul
asocierii cu valproat
ca 25 mg o
sau în două
optim (o dată pe zi sau în
indiferent de medicaţia
dată la două
prize zilnice) două prize zilnice)
concomitentă
zile)

În funcţie de răspunsul
clinic poate fi folosită doza
maximă de 200 mg/zi.

Tratament adjuvant FĂRĂ valproat ŞI în asociere CU inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei
(vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică
50 mg/ zi
100 mg/ zi
200 mg/ zi
300 mg/zi în săptămâna 6,
trebuie utilizată în absenţa
(o dată pe zi)
(în 2 prize
(în 2 prize
cu creşterea până la doza
valproatului, dar în asociere
zilnice)
zilnice)
ţintă uzuală de 400 mg/zi
cu:
în săptămâna 7, pentru

obţinerea răspunsului
fenitoină
optim, dacă este necesar
carbamazepină
(în 2 prize zilnice)
fenobarbital
primidonă
rifampicină
lopinavir/ritonavir

La pacienţii care iau medicamente la care nu este cunoscută în prezent interacţiunea farmacocinetică cu
lamotrigina vezi pct. 4.5), trebuie utilizată schema de creştere a dozelor recomandată pentru administrarea
lamotriginei în asociere cu valproat.

* Doza ţintă de stabilizare se va modifica în funcţie de răspunsul clinic.

7

Error : Bad color Error : Bad color Tabelul 4: Adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste – doza de întreţinere zilnică totală care asigură
stabilizarea clinică după întreruperea medicaţiei concomitente în tratamentul bolii bipolare
După atingerea dozei de întreţinere zilnice totale de stabilizare, administrarea altor medicamente poate
fi efectuată după cum este prezentat mai jos.

Schemă terapeutică Doza
actuală de
Săptămâna 1
Săptămâna 2 Începând din
stabilizare de
(începând cu
săptămâna 3
lamotrigină
întreruperea)
*
(dinaintea

întreruperii)

Întreruperea tratamentului cu valproat (inhibitor al glucuronoconjugării lamotriginei – vezi pct. 4.5), în
funcţie de doza iniţială de lamotrigină:
Când se întrerupe administrarea de
100 mg/zi
200 mg/zi
Menţinerea acestei doze
valproat, se dublează doza de

(200 mg/zi)
stabilizare, fără ca creşterea să
(în două prize zilnice)
depăşească 100 mg/săptămână

200 mg/zi
300 mg/zi
400 mg/zi
Menţinerea

acestei doze
(400 mg/zi)

Întreruperea tratamentului cu inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei (vezi pct. 4.5), în funcţie
de doza iniţială de lamotrigină:
Această schemă terapeutică trebuie
400 mg/zi
400 mg/zi
300 mg/zi
200 mg/zi
utilizată când se întrerupe

administrarea de:
300 mg/zi
300 mg/zi
225 mg/zi
150 mg/zi

fenitoină
200 mg/zi
200 mg/zi
150 mg/zi
100 mg/zi
carbamazepină
fenobarbital
primidonă
rifampicină
lopinavir/ritonavir

Întreruperea tratamentului cu medicamente care NU inhibă sau NU induc semnificativ
glucuronoconjugarea lamotriginei (vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică trebuie
Menţinerea dozei ţintă obţinute în urma creşterii dozei (200 mg/zi; în
utilizată în cazul întreruperii altor
două prize zilnice)
medicamente care nu inhibă şi nu
(intervalul de doze 100-400 mg/zi)
induc semnificativ

glucuronoconjugarea lamotriginei

La pacienţii care iau medicamente la care nu este cunoscută în prezent interacţiunea farmacocinetică cu
lamotrigină (vezi pct. 4.5), trebuie utilizat schema terapeutică recomandată pentru administrarea de
lamotrigină în asociere cu valproat.

*Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 400 mg/zi
8

Error : Bad color Error : Bad color Tabelul 5: Adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste – ajustarea dozei zilnice de lamotrigină după
adăugarea altor medicamente pentru tratamentul bolii bipolare
Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte ajustarea dozei zilnice de lamotrigină după adăugarea
altor medicamente. Cu toate acestea, pe baza studiilor de interacţiune cu alte medicamente, pot fi
făcute următoarele recomandări:

Schemă terapeutică Doza
actuală de
Săptămâna 1 Săptămâna 2 Începând din
stabilizare de
(începând cu
săptămâna 3
lamotrigină
adăugarea)

(dinaintea adăugării)

Adăugarea de valproat (inhibitor al glucuronoconjugării lamotriginei – vezi pct. 4.5), în funcţie de doza
iniţială de lamotrigină:
Această schemă terapeutică trebuie
200 mg/zi
100 mg/ zi
Menţinerea acestei doze (100 mg/
utilizată când se adaugă valproat

zi)
indiferent de medicaţia
300 mg/ zi
150 mg/ zi
Menţinerea acestei doze
concomitentă

(150 mg/ zi)

400 mg/ zi
200 mg/ zi
Menţinerea acestei doze

(200 mg/ zi)
Adăugarea de inductori ai glucuronoconjugării la pacienţi care NU iau valproat (vezi pct. 4.5), în
funcţie de doza iniţială de lamotrigină:
Această schemă terapeutică trebuie
200 mg/ zi
200 mg/ zi
300 mg/ zi
400 mg/ zi
utilizată la adăugarea următoarelor:

150 mg/ zi
150 mg/ zi
225 mg/ zi
300 mg/ zi
fenitoină

carbamazepină
100 mg/ zi
100 mg/ zi
150 mg/ zi
200 mg/ zi
fenobarbital
primidonă
rifampicină
lopinavir/ritonavir

Adăugarea medicamentelor care NU inhibă şi NU induc semnificativ glucuronoconjugarea
lamotriginei (vezi pct. 4.5):
Această schemă terapeutică trebuie
Menţinerea dozei ţintă obţinute în urma creşterii dozei (200 mg/zi;
utilizată în cazul adăugării altor
intervalul de doze 100-400 mg/zi)
medicamente care nu inhibă şi nu

induc semnificativ
glucuronoconjugarea lamotriginei

La pacienţii care iau medicamente la care nu este cunoscută în prezent interacţiunea farmacocinetică cu
lamotrigină (vezi pct. 4.5), trebuie utilizată schema terapeutică recomandată pentru administrarea de
lamotrigină în asociere cu valproat.

Întreruperea administrării de Lamictal la pacienţii cu boala bipolară
În studii clinice, nu s-a observat creşterea incidenţei, severităţii sau tipului de reacţii adverse după
întreruperea bruscă a lamotriginei comparativ cu placebo. De aceea, pacienţii pot întrerupe
administrarea de Lamictal fără o reducere treptată a dozei.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Lamictal nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei datelor
privind siguranţa şi eficacitatea (vezi pct. 4.4).

9

Recomandări generale privind administrarea de Lamictal la categorii speciale de pacienţi

Femei care utilizează contraceptive hormonale
Utilizarea combinaţiei etinilestradiol/levonorgestrel (30 μg/150 μg) determină creşterea clearance-ului
lamotriginei de aproximativ două ori, ducând la scăderea concentraţiilor de lamotrigină. După
creşterea dozelor, pot fi necesare doze de întreţinere mai mari de lamotrigină (de până la două ori mai
mari) pentru atingerea răspunsului terapeutic maxim. În timpul săptămânii în care nu se administrează
contraceptivul oral activ, a fost observată o creştere de două ori a concentraţiilor de lamotrigină. Nu
poate fi exclusă apariţia de evenimente adverse legate de doză. De aceea, trebuie luată în considerare
utilizarea ca terapie de primă linie metode contraceptive fără săptămâna de tratament inactiv, (de
exemplu contraceptive hormonale cu administrare continuă sau metode nehormonale; vezi pct. 4.4 şi
4.5).

Începerea tratamentului contraceptiv hormonal la pacientele la care se administrează deja doze de
întreţinere de lamotrigină şi care NU iau inductori ai glucuronojugării lamotriginei
În majoritatea cazurilor doza de întreţinere de lamotrigină va trebui crescută de până la două ori (vezi
pct. 4.4 şi 4.5). Se recomandă ca de la momentul iniţierii tratamentului contraceptiv hormonal, doza de
lamotrigină să fie crescută cu 50 – 100 mg/zi în fiecare săptămână, în funcţie de răspunsul clinic
individual. Creşterile dozei nu trebuie să depăşească această rată, cu excepţia cazului în care răspunsul
clinic permite creşteri mai mari.
Poate fi luată în considerare măsurarea concentraţiilor serice de lamotrigină înainte şi după începerea
administrării de contraceptive hormonale, pentru confirmarea menţinerii concentraţiilor iniţiale de
lamotrigină. La nevoie, doza trebuie ajustată. La femeile care iau contraceptive hormonale care includ
o săptămână de tratament inactiv („săptămâna fără contraceptiv oral activ”), monitorizarea
concentraţiilor serice de lamotrigină trebuie efectuată în timpul săptămânii a 3-a de tratament activ,
adică între zilele 15 şi 21 ale ciclului contraceptiv. De aceea, trebuie luată în considerare utilizarea de
metode contraceptive fără săptămână de tratament inactiv, ca terapie de primă linie (de exemplu
contraceptive hormonale cu administrare continuă sau metode nehormonale; vezi pct. 4.4. şi 4.5).

Întreruperea administrării contraceptivelor hormonale la pacientele care iau deja doze de întreţinere
de lamotrigină şi care NU iau inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei
În majoritatea cazurilor, doza de întreţinere de lamotrigină va trebui scăzută cu până la 50% (vezi pct.
4.4 şi 4.5). Se recomandă scăderea treptată a dozei zilnice de lamotrigină cu 50-100 mg în fiecare
săptămână (cu o rată care să nu depăşească 25% din doza totală zilnică pe săptămână) pe o perioadă de
3 săptămâni, cu excepţia cazului în care răspunsul clinic indică altfel. Poate fi luată în considerare
măsurarea concentraţiilor serice de lamotrigină înainte şi după întreruperea administrării
contraceptivelor hormonale, pentru confirmarea menţinerii concentraţiilor iniţiale de lamotrigină. În
cazul femeilor care doresc să înceteze administrarea de contraceptive hormonale cu o săptămână de
tratament inactiv („săptămâna fără contraceptiv oral activ”), monitorizarea concentraţiilor serice de
lamotrigină trebuie efectuată în timpul săptămânii a 3-a de tratament activ, adică între zilele 15 şi 21
ale ciclului contraceptiv. Probele pentru evaluarea concentraţiilor de lamotrigină după oprirea
definitivă a contraceptivului oral nu trebuie recoltate în prima săptămână după întreruperea
administrării.

Începerea tratamentului cu lamotrigină la pacientele care iau deja contraceptive hormonale
Creşterea dozei trebuie să respecte schemele recomandate în mod normal descrise în tabele.

Începerea şi oprirea administrării contraceptivelor hormonale la pacientele care iau deja doze de
întreţinere de lamotrigină şi care IAU inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei
Poate să nu fie necesară ajustarea dozei de întreţinere recomandate de lamotrigină.

Vârstnici (peste 65 de ani)
Nu este necesară ajustarea dozei faţă de schema recomandată. Farmacocinetica lamotriginei la acest
grup de vârstă nu diferă semnificativ faţă de populaţia de adulţi non-vârstnici (vezi pct. 5.2).

10

Insuficienţa renală
Este necesară precauţie în cazul administrării Lamictal la pacienţii cu insuficienţă renală. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal, dozele iniţiale de lamotrigină trebuie să ţină cont de
medicaţia concomitentă a pacienţilor; la pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă pot fi eficace
doze de întreţinere scăzute (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Insuficienţa hepatică
Iniţial, dozele de creştere şi întreţinere trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% la pacienţii cu
insuficienţă hepatică moderată (Child-Pugh grad B) şi cu 75% la pacienţii cu insuficienţă hepatică
severă (Child-Pugh grad C). Dozele de creştere şi întreţinere trebuie ajustate în funcţie de răspunsul
clinic (vezi pct. 5.2).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Erupţie cutanată

Au existat raportări de reacţii adverse cutanate, care au apărut în general în primele opt săptămâni
după iniţierea tratamentului cu lamotrigină. Majoritatea erupţiilor cutanate sunt uşoare şi auto-
limitante, însă au fost raportate de asemenea erupţii cutanate grave care au necesitat spitalizare şi
întreruperea administrării de lamotrigină. Acestea au inclus reacţii cutanate care pot pune în pericol
viaţa, precum sindromul Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8).

La adulţii recrutaţi în studii care au utilizat recomandările actuale privind dozele de lamotrigină,
incidenţa erupţiilor cutanate grave a fost de aproximativ 1 la 500 de pacienţi epileptici. Aproximativ
jumătate dintre aceste cazuri au fost raportate ca sindrom Stevens-Johnson (1 din 1000). În studiile
clinice efectuate la pacienţi cu boala bipolară, incidenţa erupţiei cutanate grave este de aproximativ 1
la 1000.

La copii, riscul de erupţii cutanate grave este mai mare ca la adulţi. Datele disponibile din câteva studii
sugerează faptul că, la copiii epileptici, incidenţa erupţiilor cutanate asociate cu spitalizare este de la 1
la 300 la 1 la 100.

La copii, manifestarea iniţială a unei erupţii cutanate poate fi confundată cu o infecţie, medicii trebuie
să ia în considerare posibilitatea unei reacţii la tratamentul cu lamotrigină la copiii la care apar
simptome de erupţie cutanate şi febră în timpul primelor opt săptămâni de tratament.

În plus, riscul global de erupţie cutanată pare să se asocieze strâns cu:
- doze iniţiale mari de lamotrigină şi depăşirea dozelor recomandate de creştere a tratamentului cu
lamotrigină (vezi pct. 4.2)
- utilizarea concomitentă de valproat (vezi pct. 4.2).

Este necesară de asemenea precauţie în cazul tratării pacienţilor cu antecedente de alergie sau erupţie
cutanată la alte medicamente antiepileptice, deoarece frecvenţa erupţiilor cutanate non-grave după
tratamentul cu lamotrigină a fost de aproximativ trei ori mai mare la aceşti pacienţi comparativ cu cei
fără astfel de antecedente.

Toţi pacienţii (adulţi şi copii) la care apare o erupţie cutanată trebuie să fie evaluaţi prompt şi trebuie
întreruptă imediat administrarea de Lamictal, cu excepţia cazului în care erupţia cutanată nu prezintă
legătură clară cu tratamentul cu lamotrigină. Se recomandă să nu se reînceapă administrarea de
Lamictal la pacienţii care au întrerupt tratamentul din cauza erupţiei cutanate asociate cu tratamentul
anterior cu lamotrigină, decât dacă beneficiul potenţial depăşeşte în mod clar riscurile.
11

Erupţia cutanată a fost de asemenea raportată ca o componentă a unui sindrom de hipersensibilitate
asociat cu un tablou variabil de simptome sistemice incluzând febră, limfadenopatie, edem facial şi
anomalii sanguine şi hepatice (vezi pct. 4.8). Sindromul prezintă un spectru larg de severitate clinică şi
poate, rareori, să ducă la coagulare intravasculară diseminată şi la insuficienţă multiorganică. Este
important de remarcat faptul că manifestările iniţiale de hipersensibilitate (de exemplu febră,
limfadenopatie) pot fi prezente chiar dacă erupţia nu este evidentă. Dacă astfel de semne şi simptome
sunt prezente, pacientul trebuie evaluat imediat, iar administrarea de Lamictal întreruptă dacă nu poate
fi stabilită o altă etiologie.

Agravarea clinică şi riscul suicidar

La pacienţii trataţi cu medicamente antiepileptice pentru diverse indicaţii s-au raportat ideaţie suicidară
şi comportament suicidar. În urma unei meta-analize a studiilor clinice randomizate controlate cu
placebo în care s-au utilizat medicamente antiepileptice, s-a evidenţiat un risc uşor crescut de apariţie a
ideaţiei suicidare şi comportamentului suicidar. Mecanismul care a determinat apariţia acestui risc nu
este cunoscut iar datele disponibile nu permit excluderea posibilităţii ca lamotrigina să prezinte un risc
crescut de apariţie a ideaţiei suicidare şi comportamentului suicidar.

Din acest motiv, pacienţii trebuie monitorizaţi în scopul identificării semnelor de ideaţie suicidară şi
comportament suicidar şi trebuie avută în vedere iniţierea unui tratament adecvat. Pacienţilor (şi
îngrijitorilor acestora) trebuie să li se recomande să ceară sfatul medicului în cazul apariţiei semnelor
de ideaţie suicidară şi comportament suicidar.

La pacienţii cu boală bipolară, agravarea simptomelor depresive şi/sau apariţia tendinţei suicidare
poate apărea, fie că iau medicamente pentru tulburarea bipolară, incluzând Lamictal, fie că nu. Prin
urmare,
pacienţii la care se administrează Lamictal pentru tulburare bipolară trebuie monitorizaţi cu atenţie
pentru agravarea clinică (inclusiv apariţia de simptome noi) şi tendinţa suicidară, în special la
începutul tratamentului sau la momentul modificării dozei. Unii pacienţi, cum ar fi cei cu antecedente
de comportament şi ideaţie suicidară, adulţii tineri şi pacienţii care prezintă un grad semnificativ de
ideaţie suicidară înainte de începerea tratamentului pot să prezinte un risc mai mare de gânduri
suicidare şi tentative de suicid şi trebuie monitorizaţi cu atenţie în timpul tratamentului.

Trebuie luată în considerare modificarea schemei terapeutice, inclusiv posibila întrerupere a
medicamentului, la pacienţii care prezintă agravare clinică (inclusiv apariţia de simptome noi) şi/sau
apariţia ideaţiei/comportamentului suicidar, mai ales dacă aceste simptome sunt severe, se instalează
brusc sau nu fac parte dintre simptomele iniţiale ale pacientului.

Contraceptive hormonale

Efectele contraceptivelor hormonale asupra eficacităţiii lamotriginei
Utilizarea unei combinaţii de etinilestradiol/levonorgestrel (30 μg/150 μg) determină creşterea
clearance-ului lamotriginei de aproximativ două ori, ducând la scăderea concentraţiilor plasmatice de
lamotrigină (vezi pct. 4.5). O scădere a concentraţiilor plasmatice de lamotrigină a fost asociată cu
pierderea controlului terapeutic al convulsiilor. După creşterea treptata a dozelor, în majoritatea
cazurilor pot fi necesare doze de întreţinere mai mari de lamotrigină (de până la două ori mai mari)
pentru atingerea răspunsului terapeutic maxim. La oprirea administrării contraceptivelor hormonale,
clearance-ul lamotriginei se poate reduce la jumătate. Creşterea concentraţiilor de lamotrigină poate fi
asociată cu evenimente adverse dependente de doză. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru apariţia
acestui fenomen.

La femeile care nu iau deja un inductor al glucuronoconjugării lamotrignei şi care iau un contraceptiv
hormonal care presupune o săptămână de tratament inactiv (de exemplu “săptămână fără contraceptiv
oral activ”), va apărea creşterea temporară a concentraţiilor de lamotrigină în săptămâna cu tratament
12

inactiv (vezi pct. 4.2). Variaţiile concentraţiilor de lamotrigină pot fi asociate cu reacţii adverse. De
aceea, trebuie luată în considerare utilizarea metodelor de contracepţie fără săptămână de tratament
inactiv, ca terapie de primă linie (de exemplu contraceptive hormonale cu administrare continuă sau
metode nehormonale).

Interacţiunile dintre alte contraceptive orale sau TSH nu au fost studiate, totuşi acestea pot influenţa
similar parametrii farmacocinetici ai lamotriginei.

Efectele lamotriginei asupra eficacităţii contraceptivelor hormonale
Un studiu de interacţiune la 16 voluntari sănătoşi a demonstrat că atunci când lamotrigina s-a
administrat împreună cu un contraceptiv hormonal (combinaţie de etinilestradiol/levonorgestrel), a
existat o creştere modestă a clearance-ului levonorgestrelului şi creşteri ale concentraţiilor serice de
FSH şi LH (vezi pct. 4.5). Nu se cunoaşte impactul acestor modificări asupra activităţii ovulatorii
ovariene. Cu toate acestea nu poate fi exclusă posibilitatea ca aceste modificări să reducă eficacitatea
contraceptivului la unele paciente care iau preparate hormonale împreună cu lamotrigină. De aceea,
pacientele trebuie instruite să raporteze prompt apariţia modificărilor legate de ciclul menstrual, cum
sunt sângerările intermenstruale.

Dihidrofolat reductaza

Lamotrigina are un efect inhibitor uşor asupra dihidrofolat reductazei, şi astfel există o posibilitate de
interferenţă cu metabolizarea folatului în timpul tratamentului pe termen lung (vezi pct. 4.6). Cu toate
acestea, în timpul administrării pe termen lung la om, lamotrigina nu a produs modificări semnificative
ale concentraţiei de hemoglobină, ale volumului eritrocitar mediu sau ale concentraţiilor serice sau
eritrocitare de folat la pacienţi trataţi până la 1 an sau asupra concentraţiilor eritrocitare de folat la
pacienţi trataţi până la 5 ani.

Insuficienţa renală

În studiile cu doză unică la subiecţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal, concentraţiile plasmatice
de lamotrigină nu au fost modificate semnificativ. Cu toate acestea, este de aşteptat acumularea
metabolitului glucuronoconjugat; de aceea este necesară precauţie în ceea ce priveşte tratarea
pacienţilor cu insuficienţă renală.

Pacienţii care iau alte preparate care conţin lamotrigină

Lamictal nu trebuie utilizat la pacienţii care sunt trataţi în prezent cu alte preparate care conţin
lamotrigină, fără consult medical.

Comprimatele de 25, 50, şi 100 mg:
Excipientul comprimatelor de Lamictal

Comprimatele de Lamictal conţin lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.

Dezvoltarea copiilor
Nu există date referitoare la efectul lamotriginei asupra creşterii, maturării sexuale şi cognitive,
dezvoltării emoţionale şi comportamentale la copii.

Precauţii legate de epilepsie

Similar altor medicamente antiepileptice, întreruperea bruscă a administrării de Lamictal poate
provoca recăderi cu agravarea simptomatologiei (fenomenele de rebound). Cu excepţia cazurilor în
13

care există îngrijorări legate de siguranţă (de exemplu erupţie cutanată) ce necesită întreruperea bruscă
tratamentului, doza de Lamictal trebuie scăzută treptat într-o perioadă de două săptămâni.

Există în literatură raportări de crize convulsive severe, incluzând stare de rău epileptic, ce pot duce la
rabdomioliză, disfuncţie multiorganică şi coagulare intravasculară diseminată, uneori cu evoluţie
letală. Au existat cazuri similare şi în cazul utilizării lamotriginei.

Se poate observa o agravare semnificativă din punct de vedere clinic a frecvenţei crizelor în locul unei
ameliorări. La pacienţii care prezintă mai mult de un tip de criză convulsivă, beneficiul observat al
controlului pentru un tip de criză convulsivă trebuie evaluat în raport cu orice agravare observată în alt
tip de criză convulsivă.

Crizele mioclonice pot fi agravate de lamotrigină.

Există date sugestive privind faptul că răspunsurile în cazul asocierii cu inductori enzimatici sunt mai
scăzute decât în asociere cu medicamente antiepileptice non-inductoare enzimatice. Motivul nu este
clar.
În cazul copiilor care iau lamotrigină pentru tratamentul crizelor convulsive sub formă de absenţe
tipice, eficacitatea nu poate fi menţinută la toţi pacienţii.

Precauţii legate de boala bipolară

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
La copiii şi adolescenţii cu tulburare depresivă majoră şi alte tulburări psihice, tratamentul cu
antidepresive este asociat cu un risc crescut de ideaţie şi comportament suicidar la copiii şi
adolescenţii cu tulburare depresivă majoră şi alte tulburări psihice.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Au fost efectuate studii de interacţiune doar la adulţi.

UDP-glucuronil transferazele au fost identificate ca enzimele responsabile pentru metabolizarea
lamotriginei. Nu există dovezi că lamotrigina ar provoca inducţia sau inhibarea clinic semnificativă a
enzimelor oxidative hepatice care metabolizează medicamente şi este improbabilă apariţia de
interacţiuni între lamotrigină şi medicamente metabolizate de enzimele citocromului P450.
Lamotrigina îşi poate induce propria metabolizare, dar efectul este modest şi este improbabil să apară
consecinţe clinice semnificative.

14

Tabelul 6: Efectele altor medicamente asupra glucuronoconjugăriii lamotriginei

Medicamente care inhibă
Medicamente care induc
Medicamente care nu inhibă şi
semnificativ
semnificativ
nu induc semnificativ
glucuronoconjugarea
glucuronoconjugare
glucuronoconjugare
lamotriginei
lamotriginei
lamotriginei
Valproat Fenitoină Oxcarbazepină
Carbamazepină Felbamat
Fenobarbital

Gabapentină
Primidonă Levetiracetam
Rifampicină Pregabalin
Lopinavir/ritonavir
Topiramat
Combinaţia
Zonisamidă
etinilestradiol/levonorgestrel*
Litiu
Bupropion
Olanzapină

* Alte contraceptive orale şi tratamente de substituţie hormonală nu au fost studiate, însă ele pot
influenţa în mod similar parametrii farmacocinetici ai lamotriginei (vezi pct. 4.2. şi 4.4).

Interacţiuni care implică medicamente antiepileptice

Valproatul, care inhibă glucuronoconjugarea lamotriginei, scade metabolizarea lamotriginei şi
determină creşterea timpului de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei de aproape două ori. La
pacienţii care urmează concomitent tratament cu valproat, trebuie utilizat regimul terapeutic adecvat
(vezi pct. 4.2).

Anumite MAE (cum ar fi fenitoina, carbamazepina, fenobarbitalul şi primidona) care induc enzimele
hepatice care metabolizează medicamente induc glucuronoconjugarea lamotriginei şi cresc
metabolizarea lamotriginei. La pacienţii care urmează tratament concomitent cu fenitoină,
carbamazepină, fenobarbital sau primidonă, trebuie utilizată schema terapeutică adecvată (vezi pct.
4.2).

La pacienţii trataţi cu carbamazepină, după introducerea lamotriginei s-au raportat evenimente ce ţin
de sistemul nervos central inclusiv ameţeli, ataxie, diplopie, vedere înceţoşată şi greaţă. Aceste
evenimente în general dispar când se reduce doza de carbamazepină. Un efect similar a fost întâlnit
într-un studiu cu lamotrigină şi oxacarbazepină la voluntari adulţi sănătoşi, dar nu a fost investigată
reducerea dozei.

Există în literatură raportări de scădere a concentraţiei de lamotrigină când aceasta a fost administrată
în asociere cu oxcarbamazepina. Totuşi, într-un studiu prospectiv la voluntari adulţi sănătoşi, care a
utilizat doze de 200 mg de lamotrigină şi 1200 mg de oxcarbazepină, oxcarbazepina nu a modificat
metabolizarea lamotriginei şi lamotrigina nu a modificat metabolizarea oxacarbazepinei. Prin urmare,
la pacienţii care urmează terapie concomitentă cu oxcarbamazepină, trebuie utilizată schema de
tratament pentru terapia adjuvantă a lamotriginei fără valproat şi fără inductori ai glucuronoconjugării
lamotriginei (vezi pct. 4.2).

Într-un studiu la voluntari adulţi sănătoşi, administrarea concomitentă de felbamat (1200 mg de două
ori pe zi) împreună cu lamotrigină (100 mg de două ori pe zi timp de 10 zile) a părut să nu aibă efecte
clinic semnificative asupra farmacocineticii lamotriginei.

Pe baza unei analize retrospective a concentraţiilor plasmatice la pacienţii la care s-a administrat
lamotrigină atât cu cât şi fără gabapentină, gabapentina nu a părut să modifice clearance-ul aparent al
lamotriginei.
15

Interacţiunile potenţiale dintre levetiracetam şi lamotrigină au fost evaluate prin monitorizarea
concentraţiilor serice ale ambelor medicamente în timpul studiilor clinice controlate placebo. Aceste
date indică faptul că lamotrigina nu influenţează farmacocinetica levetiracetamului şi levetiracetamul
nu influenţează farmacocinetica lamotriginei.

Concentraţiile plasmatice minime la starea de echilibru nu au fost influenţate de administrarea
concomitentă de pregabalin (200 mg de 3 ori pe zi). Nu există interacţiuni farmacocinetice între
lamotrigină şi pregabalin.

Topiramatul nu a dus la nicio modificare a concentraţiilor plasmatice de lamotrigină. Administrarea de
lamotrigină a dus la o creştere cu 15% a concentraţiilor de topiramat.

Într-un studiu la pacienţi cu epilepsie, administrarea concomitentă de zonisamidă (200 – 400 mg/zi) cu
lamotrigină (150 – 500 mg/zi) timp de 35 de zile nu a avut efect semnificativ asupra farmacocineticii
lamotriginei.

Deşi au fost raportate modificări ale concentraţiilor plasmatice ale altor antiepileptice, studiile
controlate nu au adus dovezi că lamotrigina influenţează concentraţiile plasmatice ale antiepilepticelor
administrate concomitent. Dovezile din studiile in vitro indică faptul că lamotrigina nu deplasează alte
antiepileptice de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice.

Interacţiuni cu alte medicamente psihoactive

Farmacocinetica litiului după administrarea a 2 g de gluconat de litiu anhidru de două ori pe zi timp de
şase zile la 20 de subiecţi sănătoşi nu a fost modificată de administrarea concomitentă a 100 mg/zi de
lamotrigină.

Dozele orale repetate de bupropionă nu au avut efecte semnificative statistic asupra farmacocineticii
unei doze unice de lamotrigină la 12 subiecţi şi s-a înregistrat doar o creştere uşoară a ASC a
lamotriginei glucuronoconjugate.

Într-un studiu la voluntari adulţi sănătoşi, 15 mg de olanzapină au redus ASC şi Cmax ale lamotriginei
în medie cu 24% şi, respectiv, 20%. Nu este de aşteptat ca un efect cu această amplitudine să aibă
semnificaţie clinică. 200 mg de lamotrigină nu au influenţat farmacocinetica olanzapinei.

La 14 voluntari adulţi sănătoşi, doze orale repetate de 400 mg lamotrigină pe zi nu au avut efecte
semnificative clinic asupra farmacocineticii unei doze unice de 2 mg de risperidonă.. După
administrarea concomitentă de 2 mg de risperidonă cu lamotrigină, 12 din cei 14 voluntari au raportat
somnolenţă comparativ cu 1 din 20 în cazul administrării doar a risperidonei şi cu niciunul când s-a
administrat doar lamotrigină.
Experimentele in vitro au indicat faptul că formarea metabolitului principal, 2-N-glucuronoconjugat, a
fost inhibată minim de co-incubaţia cu amitriptilină, bupropion, clonazepam, haloperidol sau
lorazepam. Aceste experimente sugerează de asemenea faptul că metabolizarea lamotriginei este
improbabil să fie inhibată de clozapină, fluoxetină, fenelzină, risperidonă, sertralină sau trazodonă. În
plus, un studiu al metabolizării bufuralolului care a utilizat preparate cu microzomi hepatici umani a
sugerat faptul că lamotrigina nu a scăzut clearance-ul medicamentelor metabolizate predominant de
către CYP2D6.

Interacţiuni care implică contraceptive hormonale

Efectul contraceptivelor hormonale asupra farmacocineticii lamotriginei
Într-un studiu la 16 voluntari de sex feminin, administrarea de 30 μg de etinilestradiol/150 μg de
levonorgestrel într-un contraceptiv oral combinat a provocat o creştere de aproximativ două ori a
clearance-ului lamotriginei administrate oral, ducând la o reducere medie de 52% a ASC a
16

lamotriginei şi de 39 % a Cmax. de lamotrigină. Concentraţiile serice de lamotrigină au crescut în
timpul săptămânii cu tratament inactiv (săptămâna “fără contraceptiv oral activ”), cu concentraţii
înainte de administrarea dozei la finalul săptămânii de tratament inactiv, mai mari, în medie, de
aproximativ 2 ori decât în timpul administrării concomitente (vezi pct. 4.4). Nu sunt necesare ajustări
ale schemei de creştere a dozei recomandate doar pentru că se utilizează contraceptive hormonale, dar
în majoritatea cazurilor doza de întreţinere de lamotrigină va trebui crescută sau scăzută când se începe
sau se întrerupe administrarea contraceptivelor hormonale (vezi pct. 4.2).

Efectul lamotriginei asupra farmacocineticii contraceptivelor hormonale
Într-un studiu la 16 voluntari de sex feminin, o doză de 300 mg lamotrigină la starea de echilibru nu a
avut niciun efect asupra farmacocineticii componentei etinilestradiol dintr-un contraceptiv oral
combinat. S-a observat o creştere modestă a clearance-ului componentei levonorgestrel, ducând la o
reducere în medie cu 19 % a ASC şi respectiv de 12% a Cma, a levonorgestrelului. Măsurarea
concentraţiilor serice de FSH, LH şi estradiol în timpul studiului a evidenţiat o oarecare reducere a
supresiei activităţii hormonale ovariene la anumite femei, deşi măsurarea concentraţiei serice de
progesteron a indicat faptul că nu există dovadă hormonală a ovulaţiei la niciunul dintre cei 16 subiecţi
de sex feminin. Influenţa creşterii modeste a clearance-ului levonorgestrelului şi modificărilor
concentraţiilor serice de FSH şi LH asupra activităţii ovulatorii ovariene este necunoscută (vezi pct.
4.4). Efectele dozelor de lamotrigină altele decât cea de 300 mg/zi nu au fost studiate şi nu au fost
efectuate studii cu alte preparate conţinând hormoni feminini.

Interacţiuni implicând alte medicamente

Într-un studiu la 10 voluntari de sex masculin, rifampicina a determinat creşterea clearance-ului
lamotriginei şi scăderea timpului de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei ca urmare a inducţiei
enzimelor hepatice responsabile de glucuronoconjugare. La pacienţii trataţi concomitent cu
rifampicină, trebuie utilizată schema terapeutică adecvată (vezi pct. 4.2).

Într-un studiu la voluntari sănătoşi, lopinavir/ritonavir a redus aproximativ la jumătate concentraţiile
plasmatice de lamotrigină, probabil prin inducţia glucuronoconjugării. La pacienţii care urmează
tratament concomitent cu lopinavir/ritonavir, trebuie utilizată schema terapeutică adecvat (vezi pct.
4.2).

4.6 Sarcina
şi alăptarea

Riscul legat de medicamentele antiepileptice în general

Femeile aflate la vârstă fertilă trebuie să fie sfătuite de un specialist. Necesitatea tratamentului cu
medicamente antiepileptice trebuie analizată când o femeie intenţionează să rămână gravidă. La
femeile tratate pentru epilepsie, întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente antiepileptice
trebuie evitată deoarece acest lucru poate duce la reapariţia crizelor convulsive care ar putea avea
consecinţe grave pentru femeie şi pentru făt.

Riscul de apariţie a malformaţiilor congenitale este crescut de 2-3 ori la descendenţii mamelor tratate
cu medicamente antiepileptice comparativ cu incidenţa estimată în populaţia generală de aproximativ
3%. Cele mai frecvente defecte congenitale raportate sunt labioschizis, malformaţii cardiovasculare şi
defecte de tub neural. Tratamentul cu mai multe antiepileptice este asociat cu un risc mai mare de
malformaţii congenitale decât monoterapia şi de aceea, de câte ori este posibil, trebuie utilizată
monoterapia.

17

Risc legat de lamotrigină

Sarcina

Studii epidemiologice care au inclus în total aproximativ 2000 de femei expuse la monoterapia cu
lamotrigină în timpul sarcinii nu pot exclude un risc crescut de malformaţii congenitale. Un registru a
raportat o incidenţă crescută a fantelor faciale. Alte seturi de date nu au confirmat acest rezultat.
Studiile la animale au evidenţiat toxicitate asupra dezvoltării (vezi pct. 5.3).

Dacă este considerată necesară terapia cu Lamictal în timpul sarcinii, este recomandată cea mai mică
doză terapeutică posibilă.

Lamotrigina are un uşor efect inhibitor asupra dihidrofolat reductazei şi de aceea ar putea să ducă
teoretic la un risc crescut de afectare embrio-fetală prin reducerea concentraţiilor de acid folic (vezi
pct. 4.4). Poate fi luată în considerare suplimentarea cu acid folic la momentul planificării unei sarcini
şi în primele luni de sarcină.

Modificările fiziologice din timpul sarcinii pot influenţa concentraţiile de lamotrigină şi/sau efectul
terapeu

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1744/2009/01-09 Anexa 3
Informaţii privind etichetarea

Lamictal 100 mg, comprimate
Lamotrigină

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE

1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Lamictal 100 mg comprimate
Lamotrigină

2. DECLARAREA
SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine lamotrigină 100 mg

3. LISTA
EXCIPIENŢILOR

Conţine lactoză monohidrat – vezi prospectul pentru informaţii suplimentare

4. FORMA
FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

28 comprimate
30 comprimate
42 comprimate
50 comprimate
56 comprimate
60 comprimate
90 comprimate
98 comprimate
100 comprimate

5. MODUL
ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală
A nu se mesteca sau zdrobi
A se citi prospectul înainte de utilizare.

1

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE
PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA
DE
EXPIRARE

EXP {LL AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE
MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE
ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

The Wellcome Foundation Limited,
GlaxoWellcome House, Berkeley Avenue, Greenford, Middlesex UB6 0NN, Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

1744/2009/01
1744/2009/02
1744/2009/03
1744/2009/04
1744/2009/05
1744/2009/06
1744/2009/07
1744/2009/08
1744/2009/09

13. SERIA
DE
FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE
GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-P-6L.

2

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Lamictal 100 mg comprimate

3

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1744/2009/01-09 Anexa 3
Informaţii privind etichetarea

Lamictal 100 mg, comprimate
Lamotrigină

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE
TERMOSUDATĂ

BLISTER

1. DENUMIREA
COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Lamictal 100 mg comprimate
Lamotrigină

2. NUMELE
DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

The Wellcome Foundation Limited

3. DATA
DE
EXPIRARE

EXP {LL AAAA}

4. SERIA
DE
FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE
INFORMAŢII

4

Alte produse pentru: LAMOTRIGINUM

Xebarin 25 mg • Lamictal 25 mg • Lamictal 50 mg • Lamotrigine torrent 100 mg • Lamotrigin stada 50 mg • Lamotrigin stada 50 mg • Lamictal 50 mg • Lamotiran cd 100 mg •

Deprecated: Function split() is deprecated in /home/piluler/public_html/3rdparty/smarty/plugins/function.getBlock.php on line 18

Deprecated: Function ereg_replace() is deprecated in /home/piluler/public_html/includes/block.php on line 44

Pilule.ro

Cauta in lista de medicamente

Rezultatele cautarii de medicamente

Cauta in lista de producatori

Rezultatele cautarii de producatori de medicamente

Cauta in lista de denumiri internationale

Rezultatele cautarii de denumiri de medicamente

LAMICTAL 100 mg

Alte moduri de comercializare ale acestui medicament

Alte produse de la GLAXO OPERATIONS UK LTD.

Alte produse pentru: LAMOTRIGINUM

Clasificare ATC

Glosar