VALEPIL
ARENA GROUP S.A.
ARENA GROUP S.A.
200mg/5ml
Acidum valproicum + saruri
Sirop
Cutie x 1 flacon x 100 ml + ligurita dozatoare dubla (2,5/5)
2 ani
ARENA GROUP S.A.
200mg/5ml
Acidum valproicum + saruri
Sirop
Cutie x 1 flacon x 100 ml + ligurita dozatoare dubla (2,5/5)
2 ani
Alte moduri de comercializare ale acestui medicament
• Valepil - (Cutie x 1 flacon x 100 ml + ligurita dozatoare dubla (2,5/5))Alte produse de la ARENA GROUP S.A.
Spironolactona arena 25 mg • Acetazolamida arena 250 mg • Fluconazol 50 mg • Ciprofloxacina arena 250 mg • Metoclopramid • Risperidona 4 mg • Metoprolol medico uno 25 mg • Metoprolol arena 25 mg •Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALÄ‚ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS
VALEPIL
2. COMPOZIÅ¢IA CALITATIVÄ‚ ÅžI CANTITATIVÄ‚
5 ml sirop conţine valproat de sodiu 200 mg.
3. FORMA FARMACEUTICÄ‚
Sirop
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul epilepsiei parţiale sau generalizate, în special în următoarele tipuri:
-absenţe;
-convulsii mioclonice;
-convulsii tonico-clonice;
-atonie;
-convulsii mixte.
Tratamentul epilepsiei parţiale:
-convulsii simple sau complexe;
-convulsii secundar generalizate;
-sindroame specifice (West, Lennox-Gastaut).
Copii:
-prevenirea convulsiilor febrile (generate de febră), în cazul unor antecedente sau în
prezenţa unor factori de risc declanşatori ai acceselor convulsive.
4.2 Doze ÅŸi mod de administrare
În absenţa unei alte indicaţii:
-se începe tratamentul cu o doză zilnică de 15 mg/kg corp, care se măreşte cu câte 5-10
mg/kg corp şi săptămână până se ajunge la o doză zilnică de 30 mg/kg corp; doza maximă
zilnică este de 60 mg/kg corp.
-repartizarea dozelor zilnice se face:
-în două prize la pacienţii cu vârsta sub un an;
-în trei prize la pacienţii cu vârsta peste un an.
(1 linguriţă = 5 ml = 200 mg valproat de sodiu).
În cazul pacienţilor care urmează deja un tratament cu alte antiepileptice, schema
farmacografică este proiectată astfel încât, prin creşterea progresivă a dozelor, doza optimă
de acid valproic este atinsă în două săptămâni; dozele antiepilepticelor asociate se vor
reduce treptat, în funcţie de controlul terapeutic obţinut.
În cazul pacienţilor care nu urmează un tratament cu antiepileptice, creşterea dozelor de
acid valproic se realizează progresiv, la intervale de 2-3 zile, cu atingerea dozei optime în
interval de o săptămână.
1
4.3 Contraindicaţii
Contraindicaţii absolute:
-în cazul unor antecedente de hipersensibilitate la acid valproic sau la unul din
componentele produsului;
-hepatită acută sau cronică;
-antecedente familiale sau personale de hepatită severă, în special iatrogenă;
-porfirie hepatică;
-asocierea cu mefloquin.
Contraindicaţii relative:
-asocierea cu lamotrigin.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale
Introducerea unui medicament antiepileptic poate determina rar o recrudescenţă a crizelor
sau apariţia unui nou tip de criză epileptică, independent de fluctuaţiile spontane observate
în cazul anumitor patologii de tip epileptic. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de
schimbarea concomitentă a tratamentului antiepileptic, interacţiile de natură
farmacocinetică, fenomenele toxicice (hepatopatie sau encefalopatie) sau de supradozare.
Factori de risc în incidenţa, foarte redusă, a hepatopatiilor sunt reprezentaţi de epilepsia
severă, epilepsia având asociate leziuni cerebrale, retardarea psihică sau maladiile
metabolice sau degenerative de origine genetică prezente în special în cazul sugarilor sau a
copiilor cu vârstă sub 3 ani. Peste această vârstă, incidenţa este semnificativ redusă,
scăzând gradual cu înaintarea în vârstă.
Afectarea la nivel hepatic este mai frecventă în primele 6 luni de tratament, în special în
săptămânile 2-12 şi în cazul politerapiei antiepileptice.
-Semne nespecifice: astenie, anorexie, somnolenţă însoţită de vomismente frecvente şi
dureri abdominale;
-Recrudescenţa crizelor epileptice
Se recomandă controlul periodic al funcţiilor hepatice pe parcursul celor 6 luni de risc
crescut, al nivelului sintezei proteice – scăderea nivelului protrombinei, a fibrinogenului şi
a factorilor coagulării, creşterea bilirubinei şi a transaminazelor serice determinând
întreruperea tratamentului cu acid valproic.
Interacţiuniile farmacocinetice vizează în special co-administrarea substanţelor
medicamentoase care urmează aceeaşi cale de metabolizare (exemplu: salicilaţii).
Precauţii speciale:
Primele 6 luni de tratament vor fi însoţite de teste periodice ale funcţiei hepatice, în special
în cazul pacienţilor cu risc crescut. Creşterea moderată şi tranzitorie a transaminazelor
serice este frecvent asociată debutului oricărui tratament antiepileptic. Din acelaşi motiv
este recomandată utilizarea acidului valproic doar ca monoterapie în cazul pacienţilor cu
vârstă sub 3 ani. Debutul tratamentului se face după un examen hematologic, care să vizeze
printre altele timpul de coagulare, timpul de protrombină şi numărul de trombocite. Riscul
accidentelor hemoragice sau de manifestare a hepatotoxicităţii este crescut la asocierea
derivaţilor salicilaţi. Insuficienţa renală modifică profilul farmacocinetic, creşterea
consecutivă a nivelului plasmatic al acidului valproic impunând reducerea dozelor.
Apariţia durerilor abdominale necesită teste ale funcţiei pancreatice, administrarea acidului
valproic fiind asociată cu o incidenţă redusă a pancreatitei acute.
Deficitul enzimatic la nivelul ciclului ureei contraindică utilizarea acidului valproic. Au
fost raportate cazuri de hiperamonemie asociată cu o stare de stupoare sau comă. Este
recomandată efectuarea unui test al amonemiei à -jeun şi post-prandial înaintea
tratamentului, în cazul semnalării unor simptome similare celor descise în cazul acestui
deficit enzimatic.
Manifestările de ordin imunologic asociate tratamentului cu acidului valproic sunt extrem
de reduse, impunând administrarea sa în cazul pacienţilor cu lupus eritematos diseminat
numai după evaluarea judicioasă a raportului beneficiu / risc.
2
4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni
Asocieri contraindicate:
-Mefloquin: precipitarea unei crize epileptice prin creÅŸterea metabolismului acidului
valproic ÅŸi efectul pro-convulsivant al mefloquinului.
Asocieri necesitând precauţii speciale:
-Crizele convulsive generalizate sunt favorizate de antidepresivele imipraminice, asocierea
necesitând supravegherea clinică pe durata tratamentului.
-Carbamazepina intensifică metabolismul acidului valproic, care la rândul său creşte
concentraţia metabolitului activ epoxilat până la nivele corespunzătoare unui supradozaj;
tratamentul trebuie monitorizat pe criterii farmacocinetice, prin adaptarea schemei
terapeutice profilului plasmatic al celor două substanţe medicamentoase şi ale metaboliţilor
lor.
Comportamentul de tip inhibitor enzimatic al acidului valproic se manifestă şi faţă de
fenobarbital sau primidonă, cu creşterea concentraţiei plasmatice a celor două
antiepileptice. Este necesară examinarea profilului plasmatic pe parcursul primelor 15 zile
ale politerapiei.
-Fenitoina cunoaşte variaţii ale concentraţiei plasmatice, fiind totodată inductor al
metabolismului acidului valproic.
-Creşterea concentraţiei plasmatice determină creşterea incidenţei reacţiilor adverse în
cazul zidovudinei şi accentuarea efectului hipotensor al nifedipinei administrată pe cale
orală sau parenterală.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcină:
-Riscul corelat cu patologia epileptică şi tratamentul antiepileptic:
Incidenţa malformaţiilor fătului în cazul femeilor epileptice sub tratament este de 2-3 ori
mai mare faţă de cea la nivelul întregii populaţii (3%), crescând în cazul politerapiei.
Malformaţiile sunt de natură cardio-vasculară sau la nivelul fantelor labiale. Întreruperea
bruscă a tratamentului poate declanşa afectarea fătului prin agravarea stării mamei.
-Riscul corelat cu administrarea acidului valproic:
Studiile efectuate pe loturi de animale au evidenţiat efecte teratogene la şoarece, şobolan şi
iepure. Riscul apariţiei malformaţiilor după administrarea în primul trimestru al sarcinii la
subiecţi umani nu este superior celui caracteristic celorlalte antiepileptice, fiind detectabile
în perioada ante-natală (exemplu: spina bifida). Au fost raportate cazuri de anomalii ale
membrelor sau dismorfii faciale, fără o incidenţă clar stabilită.
Aceste considerente nu contraindică sarcina în cazul femeilor epileptice aflate sub
tratament. Tratamentul necesită însă o evaluare judicioasă a raportului risc/beneficiu.
Administrarea acidului valproic, în cazul în care s-a realizat stabilizarea clinică a pacientei,
nu trebuie întrerupt, fiind însă recomandat ca monoterapie, la nivelul dozelor minime
eficace şi repartizat în mai multe doze pe parcursul unei zile. Supravegherea clinică atât a
mamei, cât şi a fătului, trebuie să poată evidenţia o eventuală apariţie a închiderii tubului
neural.
Antiepilepticele pot induce un sindrom hemoragic la nou-născuţi, fără a fi corelat, ca în
cazul inductorilor enzimatici tip fenobarbital, cu un deficit al vitaminei K. Supravegherea
parametrilor coagulării permite controlul hemostaziei la noul-născut. Se recomandă
dozarea la naştere a fibrinogenului, determinarea timpului de coagulare şi a numărului de
trombocite.
-Alăptare:
Valproatul de sodiu trece în laptele matern realizând 1-10% din nivelul plasmatic al
mamei, fără a determina în cazul noului-născut efecte evidente.
3
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Administrarea produsului determină alterări ale capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje, inducând somnolenţă, în special în cazul unei politerapii sau al asocierilor
medicamentoase care favorizează deprimarea sistemului nervos central.
4.8 Reacţii adverse
In general, Valepil soluţie orală, este bine tolerat, efectele adverse care apar fiind correlate
cu concentraţii mai mari de 100 mg/l şi cu politerapie anticonvulsivantã.
-tulburări digestive, în special la iniţierea tratamentului: greaţă, gastralgie, care dispar după
câteva zile sau la adminstrarea în timpul mesei, fără a impune întreruperea tratamentului;
-hiperamonemie, rară şi moderată, mai ales în politerapie, asociată cu simptome
neurologice (pănă la comă);
-pancreatită care impune întreruperea tratamentului; posibilă evoluţie letală;
-hepatopatii;
-stări confuzionale sau convulsive, stare de stupoare sau letargie până la stare comatoasă
pasageră (encefalopatie), asociate cu debutul tratamentului cu acid valproic, creşterea
dozelor sau politerapie; simptomele scad în intensitate până la dispariţie prin diminuarea
dozelor sau întreruperea tratamentului;
-căderea părului, tulburări de comportament şi somnolenţă, corelate cu doza administrată;
-trombopenie doză-dependentă, asimptomatică, care regresează la diminuarea dozelor;
-scăderea fibrinogenului şi creşterea timpului de sângerare, la doze mari; acidul valproic se
pare că acţionează în faza a doua a procesului de agregare plachetară; foarte rar au fost
raportate cazuri de anemie, leucopenie sau pancitopenie;
-reacţii cutanate tip rash exantematic, sindrom Lyell, Stevens-Johnson şi eritem polimorf;
-foarte rar, alterări ale funcţiei renale;
-creşteri în greutate, dismenoree, iregularităţi ale ciclului menstrual.
4.9 Supradozaj
Supradozarea acută este caracterizată de comă, mai mult sau mai puţin profundă, cu
hipotonie musculară, hiporeflexie, mioză şi diminuarea ritmului respirator. Au fost
semnalate cazuri de hipertensiune intracraniană, corelată cu edemul cerebral.
Tratamentul include spălături gastrice, administrarea de cărbune activ, inducerea diurezei
şi menţinerea funcţiilor cardio-respiratorii. În cazurile grave se poate utiliza epurarea
extrarenală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiepileptice, derivaţi de acizi graşi, acidum valproicum +
săruri
Cod ATC: N03A G01
Valproatul acţionează în special la nivelul sistemului nervos central, manifestându-şi
proprietăţile anticonvulsivante asupra unei game variate de crize convulsive (antiepileptic
cu spectru larg). Studiile experimentale şi clinice au sugerat două tipuri de acţiuni. Prima
dintre ele este direct-corelată cu nivelul plasmatic şi seric al valproatului, cea de-a doua,
indirectă, cu persistenţa metaboliţilor la nivel cerebral şi influenţa lor asupra
neurotransmiţătorilor şi efectele membranare directe ale acestora (potenţarea transmisiei
GABA-ergice). CreÅŸte durata somnului REM.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
-Volumul de distribuţie este reprezentat de sânge şi spaţiul extracelular;
-Difuzează prin bariera hematoencefalică;
-Concentraţii plasmatice mai mari de 200 mg/l impun reducerea dozei;
4
-Legarea de proteine a acidului valproic este semnificativă, doză-dependentă şi prezintă
fenomenul de saturaţie;
-Excreţia se realizează în principal pe cale renală, după metabolizare prin beta-oxidare şi
glucuronoconjugare.
-Molecula acidului valproic este dializabilă, însă hemodializa realizează eliminarea a doar
10% din concentraţia plasmatică, corespunzător fracţiunii libere;
-Nefiind inductor al sistemului metabolic CyP450, este unul din puţinele antiepileptice care
nu îşi accelerează propriul metabolism sau cel al estroprogestativelor, antivitaminelor K.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Date din literatură
Date toxicologice:
Nivelul de toxicitate acută:
-Organe ţintă: sistemul nervos central, ficat, organe hematopetice
-Condiţii medicale agravate de expunere: hepatopatii, encefalopatii, tulburări ale
hemostaziei, afecţiuni cardiovasculare sau ale sistemului nervos central
-Date adiţionale: studiile efectuate pe loturi de animale, în special şoareci albi, au
evidenţiat modificãri morfopatologice de tip: edem pulmonar şi hiperemie meningo-
cerebrală, pulmonară, a miocardului, ficatului, rinichilor, splinei şi a submucoasei stratului
digestiv
-Doze letale:
Datele de literatura indicã valori ale DL50 între 13,870 – 22,219 mg/kg corp, încadrând
produsul în grupa toxicelor puternice (DL50 între 1 – 50 mg/kg corp)
-Carcinogenezã, mutagenezã, afectarea fertilităţii:
Nu există date disponibile referitoare la studii pe termen lung de evaluare a potenţialului
carcinogen, mutagen sau de afectare a fertilităţii.
-Sarcina
Studiile efectuate pe loturi de animale au evidenţiat efecte teratogene la şoarece, şobolan şi
iepure. Riscul apariţiilor malformaţiilor dupã administrarea în primal trimestre al sarcinii la
subiecţii umani nu este superior celui caracteristic celorlalte antiepileptice, fiind detectabile
în perioada antenatală (de exemplu: spina bifida). Au fost raportate cazuri de anomalii ale
membrelor sau dismorfii faciale, fãrã a incidenţã clar stabilitã.
-Alăptarea
Valproatul de sodiu trece în laptele matern realizând 1 – 10 % din nivelul plasmatic al
mamei, fară a determina în cazul noului născut efecte evidente.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Sorbitol soluţie 70%, glicerina, propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat
de n-propil, aromă de zmeură, apă purificată.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
5
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi între 15- 25˚C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticlă brună, a 100 ml sirop însoţit de o linguriţă dozatoare dublă
(2,5/5 ml).
6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi
manipularea sa
Administrarea se realizeazã cu ajutorul linguriţei dozatoare duble (2,5/5 ml).
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL,
Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
5641/2005/01
9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI
Reautorizare, August 2005
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2005
6
Document Outline
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
NR.
5641/2005/01 Anexa 1
Prospect
VALEPIL
Sirop
Compoziţie:
5 ml sirop conţine valproat de sodiu 200 mg şi excipienţi: sorbitol soluţie 70%, glicerina,
propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil, aromă de zmeură, apă
purificată.
Grupa farmacoterapeutică: antiepileptice, derivaţi de acizi graşi, acidum valproicum + săruri.
Indicatii terapeutice
Tratamentul epilepsiei parţiale sau generalizate, în special în următoarele tipuri:
-absenţe;
-convulsii mioclonice;
-convulsii tonico-clonice;
-atonie;
-convulsii mixte.
Tratamentul epilepsiei parţiale:
-convulsii simple sau complexe;
-convulsii secundar generalizate;
-sindroame specifice (West, Lennox-Gastaut).
Copii:
-prevenirea convulsiilor febrile (generate de febră), în cazul unor antecedente sau în
prezenţa unor factori de risc declanşatori ai acceselor convulsive.
Contraindicaţii
Contraindicaţii absolute:
-în cazul unor antecedente de hipersensibilitate la acid valproic sau la unul din
componentele produsului;
-hepatită acută sau cronică;
-antecedente familiale sau personale de hepatită severă, în special iatrogenă;
-porfirie hepatică;
-asocierea cu mefloquin.
Contraindicaţii relative:
-asocierea cu lamotrigin.
Precauţii
Introducerea unui medicament antiepileptic poate determina rar o recrudescenţă a crizelor
sau apariţia unui nou tip de criză epileptică, independent de fluctuaţiile spontane observate în
cazul anumitor patologii de tip epileptic. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de schimbarea
concomitentă a tratamentului antiepileptic, interacţiile de natură farmacocinetică, fenomenele
toxicice (hepatopatie sau encefalopatie) sau de supradozare.
Factori de risc în incidenţa, foarte redusă, a hepatopatiilor sunt reprezentaţi de epilepsia
severă, epilepsia având asociate leziuni cerebrale, retardarea psihică sau maladiile metabolice sau
degenerative de origine genetică prezente în special în cazul sugarilor sau a copiilor cu vârstă sub
3 ani. Peste această vârstă, incidenţa este semnificativ redusă, scăzând gradual cu înaintarea în
vârstă.
Afectarea la nivel hepatic este mai frecventă în primele 6 luni de tratament, în special în
săptămânile 2-12 şi în cazul politerapiei antiepileptice.
1
-Semne nespecifice: astenie, anorexie, somnolenţă însoţită de vomismente frecvente şi
dureri abdominale;
-Recrudescenţa crizelor epileptice
Se recomandă controlul periodic al funcţiilor hepatice pe parcursul celor 6 luni de risc
crescut, al nivelului sintezei proteice – scăderea nivelului protrombinei, a fibrinogenului şi a
factorilor coagulării, creşterea bilirubinei şi a transaminazelor serice determinând întreruperea
tratamentului cu acid valproic.
Interacţiuniile farmacocinetice vizează în special co-administrarea substanţelor
medicamentoase care urmează aceeaşi cale de metabolizare (exemplu: salicilaţii).
Precauţii speciale:
Primele 6 luni de tratament vor fi însoţite de teste periodice ale funcţiei hepatice, în special
în cazul pacienţilor cu risc crescut. Creşterea moderată şi tranzitorie a transaminazelor serice este
frecvent asociată debutului oricărui tratament antiepileptic. Din acelaşi motiv este recomandată
utilizarea acidului valproic doar ca monoterapie în cazul pacienţilor cu vârstă sub 3 ani. Debutul
tratamentului se face după un examen hematologic, care să vizeze printre altele timpul de
coagulare, timpul de protrombină şi numărul de trombocite. Riscul accidentelor hemoragice sau
de manifestare a hepatotoxicităţii este crescut la asocierea derivaţilor salicilaţi. Apariţia durerilor
abdominale necesită teste ale funcţiei pancreatice, administrarea acidului valproic fiind asociată
cu o incidenţă redusă a pancreatitei acute.
Interactiuni
Asocieri contraindicate:
-Mefloquin: precipitarea unei crize epileptice prin creÅŸterea metabolismului acidului
valproic ÅŸi efectul pro-convulsivant al mefloquinului.
Asocieri necesitând precauţii speciale:
-Crizele convulsive generalizate sunt favorizate de antidepresivele imipraminice, asocierea
necesitând supravegherea clinică pe durata tratamentului.
-Carbamazepina intensifică metabolismul acidului valproic, care la rândul său creşte
concentraţia metabolitului activ epoxilat până la nivele corespunzătoare unui supradozaj;
tratamentul trebuie monitorizat pe criterii farmacocinetice, prin adaptarea schemei terapeutice
profilului plasmatic al celor două substanţe medicamentoase şi ale metaboliţilor lor.
Comportamentul de tip inhibitor enzimatic al acidului valproic se manifestă şi faţă de
fenobarbital sau primidonă, cu creşterea concentraţiei plasmatice a celor două antiepileptice. Este
necesară examinarea profilului plasmatic pe parcursul primelor 15 zile ale politerapiei.
-Fenitoina cunoaşte variaţii ale concentraţiei plasmatice, fiind totodată inductor al
metabolismului acidului valproic.
-Creşterea concentraţiei plasmatice determină creşterea incidenţei reacţiilor adverse în
cazul zidovudinei şi accentuarea efectului hipotensor al nifedipinei administrată pe cale orală sau
parenterală.
Atentionări speciale
Insuficienţa renală modifică profilul farmacocinetic, creşterea consecutivă a nivelului
plasmatic al acidului valproic impunând reducerea dozelor.
Deficitul enzimatic la nivelul ciclului ureei contraindică utilizarea acidului valproic. Au
fost raportate cazuri de hiperamonemie asociată cu o stare de stupoare sau comă. Este
recomandată efectuarea unui test al amonemiei à -jeun şi post-prandial înaintea tratamentului, în
cazul semnalării unor simptome similare celor descise în cazul acestui deficit enzimatic.
Manifestările de ordin imunologic asociate tratamentului cu acidului valproic sunt extrem
de reduse, impunând administrarea sa în cazul pacienţilor cu lupus eritematos diseminat numai
după evaluarea judicioasă a raportului beneficiu / risc.
Sarcina si alăptarea:
Sarcină:
-Riscul corelat cu patologia epileptică şi tratamentul antiepileptic:
2
Incidenţa malformaţiilor fătului în cazul femeilor epileptice sub tratament este de 2-3 ori
mai mare faţă de cea la nivelul întregii populaţii (3%), crescând în cazul politerapiei.
Malformaţiile sunt de natură cardio-vasculară sau la nivelul fantelor labiale. Întreruperea bruscă
a tratamentului poate declanşa afectarea fătului prin agravarea stării mamei.
-Riscul corelat cu administrarea acidului valproic:
Studiile efectuate pe loturi de animale au evidenţiat efecte teratogene la şoarece, şobolan şi
iepure. Riscul apariţiei malformaţiilor după administrarea în primul trimestru al sarcinii la
subiecţi umani nu este superior celui caracteristic celorlalte antiepileptice, fiind detectabile în
perioada ante-natală (exemplu: spina bifida). Au fost raportate cazuri de anomalii ale membrelor
sau dismorfii faciale, fără o incidenţă clar stabilită.
Aceste considerente nu contraindică sarcina în cazul femeilor epileptice aflate sub
tratament. Tratamentul necesită însă o evaluare judicioasă a raportului risc/beneficiu.
Administrarea acidului valproic, în cazul în care s-a realizat stabilizarea clinică a pacientei, nu
trebuie întrerupt, fiind însă recomandat ca monoterapie, la nivelul dozelor minime eficace şi
repartizat în mai multe doze pe parcursul unei zile. Supravegherea clinică atât a mamei, cât şi a
fătului, trebuie să poată evidenţia o eventuală apariţie a închiderii tubului neural.
Antiepilepticele pot induce un sindrom hemoragic la nou-născuţi, fără a fi corelat, ca în
cazul inductorilor enzimatici tip fenobarbital, cu un deficit al vitaminei K. Supravegherea
parametrilor coagulării permite controlul hemostaziei la noul-născut. Se recomandă dozarea la
naştere a fibrinogenului, determinarea timpului de coagulare şi a numărului de trombocite.
-Alăptare:
Valproatul de sodiu trece în laptele matern realizând 1-10% din nivelul plasmatic al
mamei, fără a determina în cazul noului-născut efecte evidente.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Produsul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Doze si mod de administrare
În absenţa unei alte indicaţii:
-se începe tratamentul cu o doză zilnică de 15 mg/kg corp, care se măreşte cu câte 5-10
mg/kg corp şi săptămână până se ajunge la o doză zilnică de 30 mg/kg corp; doza maximă zilnică
este de 60 mg/kg corp.
-repartizarea dozelor zilnice se face:
-în două prize la pacienţii cu vârsta sub un an;
-în trei prize la pacienţii cu vârsta peste un an.
(1 linguriţă mare = 5 ml = 200 mg valproat de sodiu).
(1 linguriţă mică = 2,5 ml = 100 mg valproat de sodiu).
În cazul pacienţilor care urmează deja un tratament cu alte antiepileptice, schema
farmacografică este proiectată astfel încât, prin creşterea progresivă a dozelor, doza optimă de
acid valproic este atinsă în două săptămâni; dozele antiepilepticelor asociate se vor reduce
treptat, în funcţie de controlul terapeutic obţinut.
În cazul pacienţilor care nu urmează un tratament cu antiepileptice, creşterea dozelor de
acid valproic se realizează progresiv, la intervale de 2-3 zile, cu atingerea dozei optime în
interval de o săptămână.
Reactii adverse
In general, Valepil soluţie orală, este bine tolerat, efectele adverse care apar fiind correlate
cu concentraţii mai mari de 100 mg/l şi cu politerapie anticonvulsivantã.
-tulburări digestive, în special la iniţierea tratamentului: greaţă, gastralgie, care dispar după
câteva zile sau la adminstrarea în timpul mesei, fără a impune întreruperea tratamentului;
-hiperamonemie, rară şi moderată, mai ales în politerapie, asociată cu simptome
neurologice (pănă la comă);
-pancreatită care impune întreruperea tratamentului; posibilă evoluţie letală;
-hepatopatii;
3
-stări confuzionale sau convulsive, stare de stupoare sau letargie până la stare comatoasă
pasageră (encefalopatie), asociate cu debutul tratamentului cu acid valproic, creşterea dozelor
sau politerapie; simptomele scad în intensitate până la dispariţie prin diminuarea dozelor sau
întreruperea tratamentului;
-căderea părului, tulburări de comportament şi somnolenţă, corelate cu doza administrată;
-trombopenie doză-dependentă, asimptomatică, care regresează la diminuarea dozelor;
-scăderea fibrinogenului şi creşterea timpului de sângerare, la doze mari; acidul valproic se
pare că acţionează în faza a doua a procesului de agregare plachetară; foarte rar au fost raportate
cazuri de anemie, leucopenie sau pancitopenie;
-reacţii cutanate tip rash exantematic, sindrom Lyell, Stevens-Johnson şi eritem polimorf;
-foarte rar, alterări ale funcţiei renale;
-creşteri în greutate, dismenoree, iregularităţi ale ciclului menstrual.
Supradozaj
Supradozarea acută este caracterizată de comă, mai mult sau mai puţin profundă, cu
hipotonie musculară, hiporeflexie, mioză şi diminuarea ritmului respirator. Au fost semnalate
cazuri de hipertensiune intracraniană, corelată cu edemul cerebral.
Tratamentul include spălături gastrice, administrarea de cărbune activ, inducerea diurezei
şi menţinerea funcţiilor cardio-respiratorii. În cazurile grave se poate utiliza epurarea extrarenală.
Păstrare
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi între 15- 25ºC, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Ambalaj
Cutie cu un flacon din sticlă brună, a 100 ml sirop însoţit de o linguriţă dozatoare dublă
(2,5/5 ml).
Producător
S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL
Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România
Detinătorul Autorizatiei de punere de piată
S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL
Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România
Data ultimei verificări a prospectului
August, 2005
4
Document Outline
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
Anexa 3
Informaţii privind etichetarea
VALEPIL
Sirop
AMBALAJ PRIMAR – eticheta de flacon
Denumirea produsului: VALEPIL
Denumirea substanţei active, concentraţia: valproat de sodiu, 200 mg/5 ml
Forma farmaceutică: sirop
Compoziţia: valproat de sodiu 200 mg şi excipienţi: sorbitol soluţie 70%, glicerina,
propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil, aromă de zmeură,
apă purificată pentru 5 ml sirop
Cantitatea pe ambalaj: 100 ml sirop
Calea de administrare: orală
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele deţinătorului Autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla:
S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL, România
AMBALAJ SECUNDAR - cutie
Denumirea produsului: VALEPIL
Denumirea substanţei active, concentraţia: valproat de sodiu, 200 mg/5 ml
Forma farmaceutică: sirop
Compoziţia: valproat de sodiu 200 mg şi excipienţi: sorbitol soluţie 70%, glicerina,
propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil, aromă de zmeură,
apă purificată pentru 5 ml sirop
Cantitatea pe ambalaj: 100 ml sirop
Calea de administrare: orală
Seria de fabricaţie:
Data expirării:
Numele şi adresa deţinătorului Autorizaţiei de punere pe piaţă/sigla:
S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL,
Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România
Menţiuni: A se citi prospectul înainte de utilizare.
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi între 15- 25°C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Se eliberează pe bază de prescripţie medicală P-6L
Numărul Autorizaţiei de punere pe piaţă: 5641/2005/01
Document Outline
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ
- þÿ